Rădăcini

Rădăcini

Ministrul Culturii, Puiu Haşotti a alocat, la începutul acestei săptămâni, 6 milioane de lei pentru Sarmizegetusa.

„Purtasem discuţii cu o firma italiană, care susţinea că vine cu proiecte europene să refacă monumentele şi siturile, dar nu avem legislaţie în acest sens. Sunt şi în România firme care fac astfel de lucrări, dar cu bani puţini, cu bani de la minister, nu cu fonduri europene.(…) Trebuie asigurată o colaborare între autorităţile locale şi cele centrale şi trebuie să se facă un transfer de terenuri, cu care trebuie să fie de acord şi Ministerul Mediului. Pentru ca respectivul Consiliu Judeţean să se poată implica în asigurarea unui sistem de supraveghere şi protecţie, se va face un transfer de vreo 40 de hectare. (…) E vorba de Sarmizegetusa Dacică, acolo unde se constată o devastare de patrimoniu. Se umblă cu detectoare de metale pentru a se identifica cosoni şi alte artefacte. Pentru a se opri acest lucru, se va reglementa această chestiune. Aşteptăm Hotărârea de Guvern, la care se lucrează. Ea va fi dată probabil în septembrie”, a decalrat ministrul Culturii privitor la acest subiect.

(sursa: adevaruldespredaci.ro)

Rădăcini

Muzeul Ţăranului Român din Capitală urmează să beneficieze de lucrări de consolidare şi restaurare, timp de doi ani. Finanţarea este estimată la 6.306.250 de euro, fără TVA, potrivit anunţului licitaţiei organizate pentru atribuirea contractului.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), în subordinea căruia funcţionează Muzeul Ţăranului Român, a anunţat licitaţia pentru atribuirea contractului de execuţie de lucrări de consolidare si restaurare la corpurile C, C1, C2 ale clădirii muzeului.

Firmele interesate îşi pot depune ofertele până pe 1 octombrie.

Restaurarea Muzeului Ţăranului Român face parte dintr-un program de restaurare a peste 20 de monumente istorice, derulat de MCPN prin Unitatea de Management a Proiectului cu finanţare majoritară (aproximativ 80%) dintr-un împrumut contractat de Guvernul României în 2006 de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Restul finanţării, de circa 20%, trebuie asigurat din bugetul de stat.

Rădăcini

Traian Vuia s-a născut la 17 august în 1872 în satul Surducu Mic (parte a fostei comune Bujoru, astăzi Traian Vuia, județul Timiș) din (fostul comitat) Caraș-Severin, Austro-Ungaria. Devine pionier al aviației mondiale, pe data de 18 martie 1906, el a realizând primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.

Vuia dovedește, încă de când urma cursurile primare, și apoi secundare, o atracție irezistibilă și o predilecție pentru mecanica aplicată. La zece ani asistă la primele manifestări cu caracter aviatic, iar micul Vuia dezvoltă o pasiune pentru zmeie. El urmărește atent detaliile lor și încearcă să construiască altele mai perfecționate. Ajuns la liceu, Vuia își însușește noțiuni de fizică și mecanică și nu se mai mulțumește să construiască zmeie, ci încearcă să explice ce se petrece în jurul aparatului, forțele care acționează la lansarea și menținerea lui în aer, condițiile de echilibru, etc.

După absolvirea bacalaureatului în 1892, Vuia pleacă la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică. A urmat, pentru un an, cursurile Politehnicii, secția mecanică, la seral. Neavând destui bani, se va înscrie la Drept și va practica în birouri de avocatură din Banat pentru a-și putea asigura mijloacele de trai. Astfel, o bună parte din studenția lui Vuia este deviată de la adevăratele lui aspirații și aptitudini. Tânărul reușește însă și în domeniul științelor juridice. La 6 mai 1901, Traian Vuia își ia doctoratul în Științe Juridice.

Rădăcini

Astăzi, Gara de Sud din Ploieşti reprezintă pentru ploieşteni o zonă de evitat (din multe motive), mai mult chiar, o zonă rău famată, o ruină, la drept vorbind. Schingiuită de igrasie şi lipsuri, strivită de dezinteres şi mizerie… cum treci de sala caselor de bilete şi de peronul I, ai impresia profundă, că te afli undeva, printre rămăşiţele unui edificiu… blestemat, din care, oricând, pot să de pălească-n creştet fiare sau bucăţi de zid căzute din ceea ce mai sunt peroanele roase de putregai şi igrasie, la limita imaginaţiei… 

Miroase îngrozitor, bântuie gândaci uriaşi şi câini râioşi, adesea agresivi şi, ici-acolo, cu obrăznicie, câte-un şoricel zglobiu şi scârbos! Aşa arată, astăzi, Gara de Sud din Ploieşti, unul din cele mai importante noduri de cale ferată din Muntenia care pare că moare încet dar sigur!

Puţini mai ştiu, însă, ce a fost acest monument. Clădirea acestei gări a avut o semnificativă încărcătură istorică şi culturală, prin evenimentele cărora le-a fost martoră pe parcursul existenţei sale.