Teatru Film

Literatură

Astăzi, 13 martie 2013, ora 19:00, în Club A din Bucureşti va avea loc o nouă ediţie a proiectului de dezbateri culturale “Cafeneaua critică”. Această ediţie se desfăşoară în cadrul festivalului internaţional Primăvara poeţilor, ediţia 2013 (9-24 martie). Sunt invitaţi autori care au publicat volume semnificative în anul editorial 2012: Constantin Abăluţă (Péripéties quasi-imaginaires dans les rues de Paris, Éditions du Cygne, Paris, 2012), Nicolae Prelipceanu (La pierderea speranţei, Editura Casa de pariuri literare, 2012), Traian T. Coşovei (Jurnalul morilor de vînt, Editura Tracus Arte, 2012), Magda Cârneci, Poeme trans (Editura Tracus Arte, 2012), Ioan Es. Pop (Căderea-n sus a corpurilor grele, Editura Tracus Arte, 2012), Andra Rotaru (Lemur, Editura Cartea Românească, 2012); invitat special: Claudiu Komartin (Cele mai frumoase poeme din 2012, în pregătire pentru tipar!). Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

“Cafeneaua critică” este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureştene The Silver Church, Club A şi Club Control. De la debutul „stagiunii” 2011-2012, Cafeneaua critică a revenit la Club A.

Agenţia de carte 

Bagă-ţi minţile în cap!

Postăm mesajul integral care a fost publicat pe Facebook şi care a strâns sute de comentariii, like-uri şi share-uri:

"HIPERBOREENII ŞI SHAMBALLA

O descoperire senzaţională zguduie lumea oamenilor de ştiinţă. Istoria trebuie rescrisă. 

BOMBA

În cursul lunii februarie 2012, o echipă de geologi, româno-canadiană, urmărind rămăşiţele filonului de aur la una dintre galeriile săpate de agatârşi în urmă cu 5.500 de ani la Roşia Montană au făcut din întâmplare o descoperire care ar putea răsturna toată istoria omenirii. Ei au descoperit la baza galeriei capătul rectangular al unei lespezi aurii care nu părea a fi o rocă naturală. După prelevarea unei mostre, din rezultatele analizei de laborator a reieşit că era vorba într-adevăr de o piatră compozită, obţinută din amestecul a 15% praf de granit, 30% wolfram şi 55% pulbere de aur de 50 de karate, după o tehnologie imposibil de reprodus în condiţiile ştiinţei actuale.

HIPERBOREANUL 

Faptul este cu atât mai surprinzător cu cât galeria unde a fost semnalată lespedea, supranumită şi Galeria Hiperboreană şi aflată pe Valea Cornei, sub satul Cornea de la Roşia Montană, fusese cercetată în urmă cu 36 de ani, mai precis pe tot parcursul anului 1976 şi, datorită uluitoarelor descoperi arheologice şi antropologice practic de neconceput pentru acea vreme, ea a fost închisă şi apoi sigilată la comanda Securităţii. Printre mineri încă se mai vorbeşte în şoaptă despre această galerie şi nu sunt puţini cei ai căror taţi sau fraţi mai mari, foşti mineri la Roşia Montana, care au luat parte la consolidările şi săpăturile arheologice din galerie la acea vreme, au dispărut de-acasă şi s-au întors bătuţi după câteva săptămâni. Între timp cei mai mulţi dintre ei au murit datorită bolilor profesionale. Cei patru martori rămaşi în viaţă nici măcar nu mai doresc să-şi amintească. Unul dintre ei, domnul Ion Moiş, fost şef de echipă pe timpurile acelea, după o îndelungă chibzuială, s-a hotărât totuşi să rupă tăcerea. Iată relatarea faptelor petrecute atunci, aşa cum le-a trăit martorul ocular Ion Moiş: 

Oameni printre noi

„Sunt Tămâian Ioan, sunt născut în vechiul Maramureş al dacilor liberi, acolo unde bunicii şi părinţii noştri nu au fost îngenuncheaţi de imperii şi nici de comunişti. Au pierdut totul dar s-au ridicat , au ramas drepţi în faţa lui Dumnezeu şi a vieţii. De la ei am învăţat ce înseamnă demnitatea, încrederea şi respectul şi tot de la ei am învăţat să fiu om între oameni. Am studiat şi absolvit Academia de Arte Frumoase „Ion Andreescu" din Cluj Napoca, promoţia 1982, am lucrat 10 ani la Fabrica de sticlă din Avrig, unde alături de colegii mei ingineri, muncitori şi maiştrii am ţinut sticlăria sibiană la cel mai înalt nivel în lume, prin creaţiile mele. Mi-am construit singur un atelier de sticlărie la Şelimbăr, îl cunoaşteţi sub numele de "Ion Art Glass", pe care l-am dezvoltat şi l-am transformat într-o fabrică de renume internaţional, vizitat de turişti ce vin în Sibiu din întreaga lume. Vă aştept şi pe dumneavoastră la atelierul meu", se destăinuie artistul pe pagina sa de facebook.

Măiestrie

Ioan Tamâian este fiu de meşter

Cu traista-n băţ

Peste 1.300 de piese din aur nativ sunt expuse, începând de marţi, 4 decembrie, la Muzeul Aurului din Brad, jud. Hunedoara, singurul din lume de acest tip. Instituţia s-a redeschis după ce a fost renovată. În prezent, aici sunt expuse, alături de alte peste o mie de eşantioane minerale, piese rare, cele mai valoroase fiind două şopârle din aur, evaluate la peste trei milioane de dolari fiecare.