Rădăcini

Concomitent cu extraodinara descoperire de la Ploieşti, de zilele trecute, săpăturile arheologice în castrul roman de la Cumidava - Râşnov scot la lumină un adevărat tezaur!

Cercetătorii care se ocupă de cercetarea ştiinţifică recunosc că sunt mulţumiţi de rezultatele actualei campanii, apreciind că este una dintre cele mai fructuoase, ţinând seamă de comorile care au ieşit acum la iveală.

„Am desfăcut o parte dintr-un zid aparţinând unei clădiri de piatră. Este un zid de patru metri lăţime, dar am lucrat şi la un al doilea zid, astfel că avem descoperită o jumătate de clădire, una foarte importantă datând din ultima fază de funcţionare a castrului”, a declarat Liviu Petculescu, cercetător al Muzeului Naţional de Istorie, pentru cotidianul „Bună ziua Braşov”.

Din 15 iulie, de când s-a deschis şantierul de la castrul roman, şi până în aceste zile, arheologii au descoperit 20 de monede datând din prima jumătate a secolului III, cel mai mare număr de monede găsite vreodată la Râşnov. În total, ca urmare a cercetărilor din ultimii ani de aici, s-au scos la lumina prezentului peste 40 de monede.

Important de menţionat, concomitent, arheologii au găsit, în zona barăcilor castrului, ruinele unui atelier de turnare a bronzului, precum şi numeroase obiecte medievale aparţinând primilor colonişti saşi care s-au aşezat la Vulcan. Remarcabile, sunt, în acest sens, resturile unei cămăşi de zale.

Ce se ştie despre acest sit

Aşezarea dacică se află pe teritoriul agricol al oraşului Râşnov, la aproximativ 500 de metri de râul Bârsa. Castrul roman descoperit aici a fost construit la începutul stăpânirii romane, pentru a supraveghea căile de pătrundere în Ţara Bârsei.

Situl arheologic de la Râşnov se află situat pe o terasă mijlocie a râului Bârsa, la aproximativ patru kilometri nord-vest de oraşul Râşnov, la hotarul cu comuna Vulcan. Suprafaţa castrului, inclusiv zona şanţurilor, însumează două hectare. Semnalarea şi descrierea relativ precisă a unei fortificaţii romane la Râşnov a fost făcută încă din 1856, de către M. J. Ackner. Primele cercetări sistematice au fost efectuate de către M. Macrea, în anul 1939.

Datorită unei inscripţii din timpul împăratului Alexander Severus (222-235 d. Hr.) a fost identificată unitatea militară dislocată aici şi numele castrului roman: Cumidava. Castrul se pare că a preluat numele de la o aşezare, amintită apoi între „oraşele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu, din Alexandria Egiptului.

Săpăturile arheologice au scos la iveală o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice, dar şi o mare cantitate de ceramică aparţinând dacilor. Prezenţa pieselor de origine dacică demonstrează că, înăuntrul sau foarte aproape de castru, locuiau daci din rândul cărora se pare că erau recrutaţi şi soldaţi pentru armata romană.

Prezenţa masivă a cenuşii sugerează că dezafectarea fortăreţei a avut loc în urma unui incendiu puternic.

Repertoriul Naţional Arheologic menţionează situl ca fiind fortificaţie dacică din sec. III î.e.n. - sec I e.n.