Rădăcini

Primul oraş din Transilvania a fost descoperit în zona Turdaş, judeţul Hunedoara, de către o echipă de arheologi sibieni. Aceştia recunosc că situl în cauză „uimeşte prin dimensiuni, estimate la peste 100 hectare, prin sistemul complex de fortificaţii cu 11 palisade, prin sistemul de împărţire interioară în cartiere şi prin mulţimea statuetelor descoperite, unele dintre ele întruchipând regi aşezaţi pe tron”.

Din 1850, de când s-au efectuat primele cercetări arheologice şi până astăzi, zona Turdaş din judeţul Hunedoara, era bănuită ca ar fi fost una de mare importanţă în urmă cu mii de ani. Dovezile au venit abia anul trecut, când arheologii sibieni au făcut descărcarea arheologică pentru autostrada Sibiu - Nădlac. Astfel, în urma cercetărilor efectuate pe o suprafaţă de 11 hectare, sibienii au dovada că la Turdaş a existat nu un oraş oarecare, ci primul oraş din Transilvania, care era totodată un mare centru regional. „Este primul oraş din Transilvania. Nu se poate demonstra prezenţa unui sit atât de complex în România. S-ar putea să fie, dar cercetarea nu a arătat-o”, a declarat Sabin Adrian Luca, directorul al Muzeului Naţional „Brukenthal” şi coordonatorul cercetărilor arheologice, pentru cotidianul Tribuna din Sibiu.

În ceea ce priveşte vechimea acestui oraş, ea este de peste 6.200 de ani, ceea ce face ca oraşul de la Turdaş să fie cu mult mai bătrân decât piramidele egipetenilor. Cele mai vechi piramide egipetene cunoscute au fost descoperite la Saqqar şi sunt datate în jurul anilor 2.630–2.611 î. Hr.

Un oraş de 100 de hectare

În apropierea râului Mureş, a fost identificat cel mai vechi oraş din Transilvania. „Pe 1.290 de metri de duct şi pe braţe, ce se întind pe alţi 300 de metri, am descoperit un sistem de fortificaţie, de împrejmuire, de palisade, de şanţuri succesive şi ziduri. Am descoperit două porţi de intrare în sistemul de fortificaţie şi turnuri. Totul este din lemn, bineînţeles. Un sistem de apărare din acea vreme, pe o aşa mare suprafaţă, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am avut această şansă datorită autostrăzii. Acum putem să argumentăm, calitativ şi cantitativ, existenţa unei aşezări proto-urbane aidoma marilor aşezări din Orient”, spune directorul Muzeului Brukenthal.
Sistemul de fortificaţii descoperit de arheologii sibieni este oglinda celui pe care Nicolae Vlassa îl descoperise incizat pe o tăbliţă. Ideea lui Vlassa că, pe această tăbliţă, locuitorii vechiului oraş au desenat sistemul de fortificaţii al aşezării a fost confirmată. Specialiştii cred că acest sistem de fortificaţii ocrotea un nucleu care avea, probabil, 100 de hectare. Delimitări existau şi în interiorul aşezării, mai ales că aceasta s-a extins tot extins din interior spre exterior.
De interes este şi arhitectura caselor din acest oraş: „Case imense, şi ca înălţime şi anvergură,  cu podina suspendată”, mai susţin arheologii. Altfel spus, din cauza deselor inundaţii care afectau perimetrul, oamenii şi-au construit case suspendate, pe stâlpi imenşi de 6-8 metri. Inundaţiile afectau pivniţele şi vetrele care se găseau la nivelul solului, aşa că aşezarea era refăcută după calamităţi. S-au descoperit astfel şase orizonturi de arhitectură suprapuse, dar şi un număr foarte mare de complexe arheologice: peste 3.000, în condiţiile în care, în alte locuri, câteva situri abia totalizează împreună 2.000 de complexe arheologice.
50-60 de cuptoare pentru ars obiecte de mici dimensiuni au fost, de asemenea, descoperite, la Turdaş. Cifra e unică până acum în spaţiul european: „Adică această mare aşezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, care erau consacrate de marele preot. E singura aşezare din cele cercetate în Europa cu un număr atât de mare de cuptoare”, subliniază Sabin Adrian Luca.
Cercetările de la Turdaş au avut loc anul trecut, în lunile mai-noiembrie, la ele luând parte 13 arheologi.

(Sursa: www.tribuna.ro)