Written by admins Monday, 19 November 2012 14:08
Muzeul Naţional de Istorie a României găzduieşte, în perioada 16- 26 noiembrie micro-expoziţia „Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale", din cadrul proiectului „Exponatul lunii".
Written by admins Monday, 19 November 2012 12:48
Banca Naţională a României pune în circulaţie, începând de luni, 19 noiembrie, în scop numismatic, o monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la naşterea lui George Emil Palade, după cum se precizează într-un comunicat al BNR.
Written by Iuliana Radu Thursday, 15 November 2012 07:03
Ungaria Mare nu a existat! Să afle şi TOKES!!! Da, istoric aşa este! Este scornită de minţile înfierbântate care confundă realitatea cu visurile deşarte de mărire! Ungaria aşa zis Mare a fost un artificiu administrativ, o găselniţă birocratică, a unui funcţionar oarecare, numit Buest, decizie luată în 1867, de azi pe mâine, într-un birou, în urma unor intrigi şi aranjamente de culise. Ungaria aşa zis Mare nu a fost o realitate istorică, împlinită printr-un eveniment de anvergură. Nici vorbă să se compare cu procesul prin care s-a ajuns la constituirea României Mari, proces care are la temelia sa jertfa a zeci, sute de mii de români! Prin jertfă se consolidează tot ce este trainic în istorie. Unde este jertfa ungurească la 1867?! Unde a fost jertfa ungurească atunci când, după un veac şi jumătate de ocupaţie turcească totală, Budapesta este eliberată de armatele imperiale austriece?
Să le aducem aminte celor care calomniază România cu atâta pasiune, faptul ruşinos, penibil, jenant, de care ne-am ferit să facem caz, că în armata care i-a alungat pe otomani din Budapesta şi din Ungaria, nu a existat niciun combatant ungur! Repet: când turcii, care transformaseră Ungaria în paşalâc, au fost alungaţi de armatele unei puteri europene, creştine, în acea armată nu a fost niciun ungur care să fi ridicat sabia pentru gloria, liberatea sau demnitatea maghiară! Nici unul! La fel cum, în cele aproape două secole de ocupaţie turcească, nu s-a înregistrat niciun moment de rezistenţă, de opoziţie ungurească la ocupaţia musulmană.
Nota bene: principatul medieval ungar, creaţie a Bisericii Catolice, nu a avut o omogenitate etnică comparabilă cu a principatelor româneşti, între care includ şi Transilvania. Nu întâmplător regii Ungariei de origine maghiară îi numeri pe degete, într-o jumătate de mileniu! Asta până la Mohaci, în 1527, când statul ungar dispare. Dispare Ungaria, dar nu şi Transilvania, care continuă să
Written by Iuliana Radu Monday, 12 November 2012 12:57
Bijuterii din aur, lucrate cu o măiestrie incredibilă, au fost dezgropate în cursul săpăturilor arheologice într-un mormânt tracic din nordul Bulgariei - cel mai mare dintr-un complex de 150 de morminte, aparţinând tribului trac al geţilor.
Piesele datează de la sfârşitul secolului IV î.e.n. - începutul secolului III î.e.n.; printre ele se găsesc broşe ornate cu figuri feminine, un inel de aur, o splendidă diademă împodobită cu motive florale şi animaliere şi 100 de nasturi din aur. Arheologii care au participat la descoperiri cred că tezaurul ar fi putut fi învelit într-o pânză ţesută cu fir de aur, deoarece mai multe fire de aur au fost descoperite în apropiere.
Necropola getică în care au fost descoperite piesele se găseşte în
Written by Iuliana Radu Sunday, 11 November 2012 20:25
Zidită pe Dealul Cetăţii, la 496 m altitudine, cetatea era un punct strategic li de apaărare. Azi, ruinele Cetăţii Şiriei domină întreaga regiune, impresionând prin frumuseţea lor. Cetatea Şiriei datează din secolul al XIII-lea, considerându-se că partea cea mai veche a cetatii a fost donjon-ul, iar restul zidurilor au fost adăugate treptat, până în secolul al XVI-lea. Totuşi, locul pare a fi fost apreciat ca punct strategic încă de pe vremea romanilor. La construirea părtilor vechi ale cetăţii au fost folosite şi cărămizi romane, stampilate cu semnul Legiunii a XIII-a Gemina, legiune romană. Cetatea este cunoscută şi datorită voievozilor şi cnezilor romani care aveau un rol conducator în această cetate. Stilul cetății este romanic. Donjon-ul este masiv, locuibil, prevăzut cu 2-3 etaje, iar la partea superioară, acesta dispune de creneluri. Numele acestei cetăţi - ŞIRIA - este misterior, ducând cu gândul la locuri depărtate, exotice. Originea acestui nume românesc se pierde totuşi în negura timpului.
Un document din 1440 vorbeşte despre un anumit Ştefan Vodă, din Şiria, urmand să fie amintiţi în anii următori voievozi din Araneag, Cladova, Căpâlna, Ciuci, Crisul Alb, Halmagiu, Ribiţa.
Page 18 of 32
