Rădăcini

Muzeul Naţional de Istorie a României găzduieşte, în perioada 16- 26 noiembrie micro-expoziţia „Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale", din cadrul proiectului „Exponatul lunii".

După un complicat proces de restaurare, Muzeul Naţional de Istorie a României va prezenta publicului o capodoperă a artei medievale, care este în acelaşi timp şi una dintre cele mai cunoscute imagini ale Evului Mediu românesc: fresca cu tabloul votiv al domnitorului Neagoe Basarab şi al familiei sale de la Mănăstirea Curtea de Argeş. Alături de acesta va fi expusă şi fresca cu portretul domnitorului Radu cel Mare, de asemenea „recondiţionată" în urma unei minuţioase şi complicate operaţiuni de restaurare.

Prezentare acestei minunate opere de artă este cu atât mai potrivită cu cât, în 2012, s-au împlinit 500 de ani de la preluarea tronului Ţării Româneşti de către Neagoe Basarab, domnitor ce s-a remarcat mai ales prin grija arătată culturii și bisericii. Este suficient să amintim că în timpul său a fost ridicată mânăstirea de la Curtea de Argeş, că a fost repusă în funcţiune tipografia adusă în Valahia, în 1508, de călugărul sârb Macarie şi că domnitorul însuşi este autorul primei lucrări de tip parenetic din spaţiul românesc, redactată între 1517-1521, în limba slavonă: „Învăţăturile bunului şi credinciosului domn al Ţării Româneşti Neagoe Basarab Voievod către fiul său Teodosie Voievod".

Frescele de la biserica episcopală de la Curtea de Argeş au o istorie interesantă. Între 1875 – 1886 s-au efectuat ample lucrări de restaurare la acest edificiu religios. În acest context, frescele de secol XVI ale lui Dobromir au fost scoase de pe pereţi, câteva fiind duse la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti: inscripţia în care este menţionat Dobromir, tabloul votiv al lui Neagoe Basarab, cu doamna Despina şi cei şase copii ai lor, şi cel al lui Radu Afumaţi cu soţia sa, Ruxanda, frescele reprezentându-i pe Radu Paisie şi fiul său, Marcu, Mircea cel Bătrân, Radu cel Mare, Maica Domnului, Iisus Hristos, Ioan Botezătorul, Arhanghelul Mihail, Sf. Nicolae, Sf. Iacov Persul, sfinţii militari Dimitrie, Gheorghe, Artemie, Mercurie, Eustaţie Plachida, Areta, Teodor Tiron, Agapie, Procopie, Lup, Sozont, Mamant, Nestor, Prov, doi sfinţi neidentificaţi, Sf. Ana cu Maica Domnului, Sf. Elisabeta cu Sf. Ioan Botezătorul, prorocul Solomon. După transformarea Secţiei Ecleziastice a Muzeului de Antichităţi în Muzeul de Artă Religioasă (1935), frescele vor fi transferate în sediul acestuia, din Palatul Kretzulescu, iar din 1953 vor face parte din galeria de artă religioasă veche a Muzeului Naţional de Artă, înfiinţat în 1950, în clădirea fostului palat regal. În prezent, majoritatea frescelor se află la Muzeul Naţional de Artă, în afară de două, care sunt în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României (celebrul tablou votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale şi portretul domnitorului Radu cel Mare), câteva fragmente cu îngeri în zbor, ce se găsesc în muzeul mănăstirii Argeşului, şi un fragment ce se presupune că înfăţişează chipul cneazului Lazăr, depozitat în palatul Episcopiei Râmnicului.

Piesa principală a expoziţiei îl prezintă pe domnitorul Neagoe Basarab alături de soţia sa, Despina Miliţa (care se trăgea din dinastia Brancovici, ultima dinastie domnitoare a Serbiei medievale) şi cei şase copii ai lor: Ion, Petru, Anghelina, Teodosie, Stana şi Ruxanda.

Muzeul Naţional de Istorie a României a iniţiat, în perioada 2008-2009, conservarea şi restaurarea celor două fragmente de pictură murală extrase de la Biserica Episcopală din Curtea de Argeş. Picturile se aflau într-o stare avansată de degradare, prezentând numeroase probleme de conservare datorate tehnicii de execuţie mixte "a fresco" şi "a secco" dar şi a intervenţiilor necorespunzătoare, de întreţinere, a degradărilor accidentale şi a unor intervenţii de repictare realizate în timp. Procesul metodologic a avut un caracter de conservare de recuperare, protejare şi punere în valoare a fragmentelor existente, iar operaţiunile de restaurare la nivelul picturilor murale extrase s-au încadrat în această strategie metodologică.

Lucrările de restaurare au fost coordonate lect.univ. dr. Romeo Gheorghiţă, din echipa sa făcând parte restaurator expert Sorina Gheorghiţă și studenţii: Cristiana Banu, Maria Coltofean, Ana Chiricuţă, Violeta Pârvu. Analizele fizico-chimice au fost realizate de cercetător ing. Gheorghe Niculescu și biolog conservator Virginia Diaconescu.
Detalii pe www.mnir.ro