Nu Rata!

1530 - A fost terminată construcţia bisericii mănăstirii Humor, ctitorie a marelui logofăt Teodor Bubuiog.

1601 - Sprijinit de poloni şi tătari, Simion Movilă a înfrânt oastea Ţării Româneşti lângă Râmnicu Sărat şi pe malul Buzăului.

1870 - A fost publicat, în revista „Convorbiri literare”, poemul „Epigonii”, de Mihai Eminescu.

1888 - A apărut, la Bucureşti, cotidianul „Adevărul” (1888-1916; 1919-1937 şi 1946-1951; din 25.12.1989), cel mai longeviv din istoria presei româneşti, după „Universul”; fondatorul şi primul director al ziarului a fost Alexandru V. Beldiman.

1916 - A început Războiul de întregire naţională; România declară război Austro-Ungariei la 14 august, iar la 15 august armata română trecea Carpaţii în Transilvania (15/28).

1917 - Bătălia de la Varniţa şi Muncelu. Ofensiva armatei germano-austro-ungare este oprita de armata română cu preţul unor grele pierderi. În cursul acestei bătălii cade eroic Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu” (15/28.08-21.08/3.09).

1947 - Mişcarea de eliberare naţională condusă de Mahatma Gandhi si Jawaharlal Nehru a obligat Marea Britanie să acorde Indiei deplina sa independenţa, proclamata la 26.01.1950. Sărbatoare naţională.

1947 - Parlamentul a adoptat Legea pentru înfăptuirea reformei monetare.

1960 - Ziua naţională a Republicii Congo. Proclamarea independenţei.

1969 - S-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului rock „Woodstock”; au participat aproximativ 500 000 de tineri iubitori ai genului, aceasta manifestare fiind reprezentativă pentru generaţia anilor 60, generaţia „hippy”; (15-17 august).

O poezie pe zi

În aerul diafan flutură ultima culoare.
Ne vom adăposti vremelnici dar prefăcuţi
sub cea mai efemeră emoţie dinaintea frigului.
Acolo vom mânca încet,
ne vom împărtăşi o privire
ca şi cum ne-am cunoaşte de ani buni.
Păstrăm această convenţie
putem spune că avem în sfârşit ceva în comun
un secret
o alianţă
schimbarea va fi ireversibilă
şi doar necunoscutul va rămâne întreg,
oricât am muşca din el.
Ne-am obişnuit,
râdem cât putem de tare.

Autor, Camelia Radu

Rădăcini

De Sfântă Maria, românii au o pleiadă de personalităţi care au purtat numele Maicii Domnului şi cărora le aduc cinstire. Cea mai importantă este Majestatea Sa Maria, Regină a României.

Principesă a României, Principesă de Edinburg şi de Saxa Coburg şi Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg şi Gotha (n. 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în Kent, Anglia - d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), Majestatea Sa Maria a fost mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, consoarta regelui Ferdinand şi regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii şi mamă a regelui Carol al II-lea.

A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg şi Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecinţă, Prinţesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea şi verişoara primară a Ţarului Nicolae al II-lea şi a Regelui George al V-lea. Regina Maria a fost supranumită de popor „Mama răniţilor” şi „Regina-soldat”, pentru atitudinea ei bravă din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la curte, a lucrat direct pe front în spitale de campanie şi a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate.

Alte nume „mari” celebrate în această zi sunt: Maria Rosetti (1819-1893), prima femeie ziarist din România, care a constituit modelul pentru tabloul „România revoluţionară” de C. D. Rosenthal; Maria Tanase (1913-1963), Maria Ciobanu (n. 1937), Maria Filotti, Maria Lătăreţu, Maria Dragomiroiu, Marina Voica. 

Cu traista-n băţ

În România, peste 30 de mănăstiri îşi prăznuiesc, astăzi, hramul, cu prilejul Adormirii Maicii Domnului. Printre cele mai vechi şi mai cunoscute dintre acestea, se numără: Mănăstirea Putna, Sâmbata de Sus, Pasărea (lângă Bucureşti), Izvorul Mureşului, Nicula, Mănăstirea Bucureşti, Adam (Galaţi), Balaciu, Bistriţa, Rarău, Curtea de Argeş, Cheia, Celic-Dere (Tulcea), Diaconeşti, Govora, Humor, Polovragi, Rus, Curchi, Văratec, Tismana, Rohia, Ţigăneşti, Recea ( Vrancea), etc. La acestea, se adaugă zeci de biserici înnobilate cu acelaşi hram împărătesc. 

Şi în Prahova sunt zeci de lăcaşuri de cult care poartă numele Maicii Domnului. Praznicul Sfintei Mării este sărbătorit, astăzi, de către credincioşi, în toate aceste biserici şi mânăstiri. Iată care sunt acestea: