Cu traista-n băţ

„Olimpul Dacilor”, cum este supranumit, din timpuri străvechi, Muntele Ceahlău ascunde o taină care şi astăzi provoacă nu doar împătimiţii muntelui, ci şi oamenii de ştiinţă! Pe culmile Ceahlăului se petrec, an de an, cu regularitate izbitoare, două fenomene optice inexplixabile.

În prima parte a lunii august (poate nu întâmplător, de secole, pe 6 august, aici se ţine Sărbătoarea Muntelui), la răsăritul soarelui, umbrele vârfurilor Toaca şi Piatra Ciobanului formează o hologramă naturală imensă, în forma unei piramide.
Fenomenul, şocant, a fost „botezat” Umbra Piramidei şi a transformat Vârful Toaca (unde este situată şi staţia meteo, la care se ajunge urcând peste 400 de trepte suspendate) într-un adevărat mister. La scurt timp după data de 6 august a fiecărui an, sub lumina puternică a răsăritului, Vârful Toaca şi Piatra Ciobanului formează o piramidă imensă.

Cu traista-n băţ

Cea de a treia ediţie a celebrului festival internaţional de tradiţii, Drumul Lung spre Cimitirul Vesel nu se lasă aşteptată. Celebră pe multe meridiane pentru al său Cimitir Vesel, comuna maramureaşeană Săpânţa are propria sărbătoare şi asta datorită irlandezului Peter Hurley, iniţiatorul acestui festival dedicat satului, obiceiurilor ţărăneşti şi faimei cimitirului.

Cu o zi înaintea Praznicului Sfintei Mării, pe 14 august, începe incursiunea în lumea satului tradiţional, mai întâi la Cimitirul Vesel din Săpânţa şi la Casa Memorială a lui Stan Ioan Pătraş, creatorul crucilor cu tâlc. Seara participanţii vor lua parte la o ceremonie religioasă, iar a doua zi dimineaţa, sunt aşteptaţi la slujba de Sfânta Maria. Mai apoi, cei prezenţi la eveniment vor face cunoştinţă cu meşterii, menestrelii, copiii şi tinerii care pun umărul la acest ingenios proiect, ziua încheindu-se cu un atelier-şezătoare, ca-n vremurile de demult.

Cu traista-n băţ

„Istoria e cea dintâi carte a unei naţii” (Nicolae Bălcescu). Muzeul de Istorie şi Arheologie Suceava o confirmă. Un tezaur plin, efervescent, păstrător de taine, poveşti şi milenii, în mijlocul oraşului - cândva cetate de scaun a bătrânei Moldove.

De la unelte de silex a căror vârstă este certificată de specialişti la 35.000 de ani - descoperite la Ripiceni, la oase uriaşe de mamut, care parcă înfricoşează şi acum, din vitrinele care îşi aşteaptă oaspeţi, de la amforele de la Preuţeşti, vechi de patru milenii, la ceramica de Cucuteni, devenită legendară sau urnele funerare din epoci demult apuse şi obiectele ce au aparţinut dinastiei Muşatinilor ori primilor descălecători de ţară.

De oriunde, monede, tetraevangheliare, acoperăminte de mormânt, cărţi şi cruci, ghiulele şi vase, obiecte de vestimentaţie, hrisoave, bijuterii şi arme fac, la propriu, istorie.

Cu traista-n băţ

Cabana Trei Brazi (1476 de metri altitudine, unele surse indică o altitudine de numai 1128 de metri) este situată într-un peisaj mirific, înconjurat de Pârâul Mic, afluent al Ghimbavului şi al Pârâului Vlăduţ. În partea de nord, pot fi admirate Muchiile Cheii din Masivul Postăvarul, acompaniate de vârfurile ascuţite ale Pietrei Craiului.

De-a lungul drumului, încă înainte cu 2 km de cabana şi hotelul devenite legendare şi însoţite acum şi de altele, mult mai moderne, presărate de jur-împrejur, veţi găsi locuri ideale de popas, unde puteţi petrece clipe de neuitat… fie că veniţi cu rulota sau cortul.