Sunday, June 22, 2025
   
Text Size

Nimfe

O poezie pe zi

 

stanciPoetul a murit, vă spun de la început,
se lipise de paginile unui amurg.
Fără pulsaţiile recalcitrante, lumea s-a risipit,
năucă.

Topite între migdali, răsar şi azi nimfe de nisip

numai cântecul a rămas
înghiţind portocala pe care ne plimbăm
împărţind-o în meridiane.

Focul a şters orice urmă de patimă,
cenuşa a fost luată de vânturi, a hrănit zări,
adâncuri de oceane, rădăcini de copaci,
guri de canalizare, oraşe uitate, ciuperci, insecte,
lanuri ameţitoare.

Ce de veri au trecut...
Uituci, peste pietre şi vise râdeam
soarele ţese sub iluzii răcoare de mort.

Ar trebui să luăm mărturie
mătasea şofran pe care şi-a uitat lacrimile
când striga după nimfe şi le înconjura picioarele
târându-se nebun,
tremurând,
agăţat de vălul subţire pe care l-a rupt
uitându-l pe mal.

Luaţi-mă cu voi, striga, luaţi-mă
din lumea care mă strânge
şi-mi frânge oasele mai lungi decat mine
luaţi-mă dintre morţii împodobiţi cu vorbe
vântul îi clatină
şi într-o zi mă vor lovi fără vină,
beţi de realitate.
Vreau un cer în care să am loc să strig,

lacrimile să nu mă îngroape sub muntele de sare,
vreau un pământ nou,
mâine voi fi turn,
voi atinge luna cu fruntea,
luaţi-mă cu voi...

Vom cerne azi nisipul cunoscut
vom arunca departe gustul
în sita grea
va rămâne atât de puţin,
nici cât ar încăpea într-o linguriţă de vânt.

 

Autor, Camelia Radu,

din volumul TANGERINE TANGO, ED. SINGUR

grafica apartine autoarei

 

 

ATITUDINI

Literatură

554190 164965086982647 668488584 nCenaclul literar "Atitudini", al Casei de Cultură "I. L. Caragiale" din Ploieşti a avut ieri şedinţă. Ca de fiecare dată, preşedintele cenaclului, poetul Gelu Nicolae Ionescu, a transmis o invitaţie tuturor acelora care iubesc poezia să participe la întâlnirile de marţi seara, de la ora 17 30.

De data aceasta, poeta Camelia Radu a prezentat colegilor ultima carte, abia ieşită de sub tipar, la Editura "Singur", din Târgovişte, în cadrul proiectului Întoarcerea poetului rătăcitor", proiect la care au participat 55 de poeţi români din ţară şi străinătate, cu volume de prezentare, de aproximativ 60 de file. Colecţia de 55 de volume va fi donată fiecărei biblioteci municipale din toate judeţele ţării, cărţile ajungând de asemenea pe mesele revistelor de profil din ţară şi la criticii literari.

Marian Dragomir, profesor de limba şi literatura română, exegetul cenaclului, a creionat o prezentare de întâmpinare volumului, care, de altfel, a fost primit bine de către colegi. Emoţiile încep abia acum, la întâlnirea cărţii cu cititorii şi critica de specialitate.

Poeta a promis că va face o lansare a volumului la Târgovişte şi Bucureşti, dar şi la Ploieşti, oraşul său de reledinţă. Aceasta, după întoarcerea din Sultanatul Oman, unde a fost invitată să lanseze un alt volum personal, bilingv, inspirat de această ţară frumoasă, după cum o descrie autoarea.

293826 507446719274442 1100849416 n 1

   

Reîncep degustările de vinuri

Nu Rata!

Reîncep degustările organizate de Boutique du Vin. În fiecare miercuri, la Historia de Cuba, str. Sf. Stefan nr. 13, Bucureşti, de la ora 19:00! Pentru a vă rezerva unul din cele 20 de locuri disponibile, contactaţi firma. Iată vinurile de săptămâna aceasta:

63386 457172994318673 1679499966 n

   

Decadenţă fără decadentism

Bagă-ţi minţile în cap!

548118 422551884470643 1203994869 nDecadenţa fără decadentism se trăieşte la nivelul individului şi a întregii societăţi fără urme estetice. Epoci decadente au mai existat în istorie. De exemplu, Baudelaire era conştient că societatea se duce de râpă, dar îl ajutau să respire urmele estetice: arta, poezia, filozofia etc. Existau poezia simbolistă, parnasiană, abstractă sau scepticismul filosofic al lui Nietzsche sau Kierkegaard

În România din vechime, deşi nu exista o aristocraţie care să susţină mecenatul, existau totuşi demografii ale elitelor literare precum George Călinescu, Camil Petrescu, Anton Holban, Ion Barbu sau Octav Şuluţiu, care debuta la 23 de ani cu romanul „Ambigen”, iar la 40 de ani murea de congestie cerebrală, conştient de realitatea decandenţei fără decadentism deschisă după 1947.

Astăzi ne descompunem pe picioare, oamenii care trăiesc decadenţa nu au conştiinţa ei; sunt lipsiţi de luciditate şi sunt sclavii banului şi ai proiectelor false – de la cel individual privind profesia la cele de mari afaceri. Nu avem elementele de decadentism fără artă modernă, fără rafinamentul degajat al acesteia. Social vorbind, „investitorii strategici” trăiesc exclusiv din

   

graţierea unui sunet

O poezie pe zi


descifrez iar şi iar
mesaje lăsate dincolo de şoapte dincolo de sunete
o ceaţă ţesută din umbra lucrurilor viitoare
mă ademeneşte şi alerg de dimineaţa
şi până noaptea târziu pe buza prăpastiei
îmi spun uneori auzindu-mi ecoul
sacadat în urma mea poate este ultima răsuflare
revine şoapta aceea prelungă ca un suspin

(o coadă de cometă în urma mea de la naştere)
întotdeauna are alt înţeles
străfulgeră durerea interiorul un abis
în care adorm o rană deschisă
prin care crivăţul mă strigă pe nume
mă biciuieşte în somn

în curând ultimul suspin se va îmbrăca într-un trup
mai alb decât visul crengilor însângerate de ger
semnul că îndurarea va contempla din cer prima zăpadă

liniştea se va înmuia ca o lacrimă
şi se va prelinge pe faţa arsă de febră a nopţii

Autor, Ioan Barb

   

Page 133 of 277