Rădăcini

Ne aflăm pe plaiul colindelor străvechi, al focurilor de Sfântul Andrei şi al tradiţiilor magice de Anul Nou. Lucru suficient să ne creeze deschiderea de a prelua Halloweenul, unul dintre obiceiurile culturilor nordice. Să aflăm care este istoricul acestei sărbători.

Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se mai ales în secolul al XIX-lea, prin intermediul imigranţilor irlandezi din Statele Unite ale Americii. Halloween este marcat în noaptea de 31 octombrie, dar, în unele ţări, data sărbătorii variază. De exemplu, în Suedia, este sărbătorit în prima sâmbătă din noiembrie.
Cu ocazia acestei sărbători, copiii mascaţi colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?" (Păcăleală sau dulciuri?), ca o ameninţare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte ţări, Halloween este serbat prin parade şi carnavaluri.
Rădăcini antice
Istoricul Nicholas Rogers, care a explorat originile Halloweenului, observă că în timp ce „unii folclorişti i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zeiţa fructelor şi seminţelor, sau în festivalul morţilor denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhain, scris iniţial Samuin". Numele provine din irlandeza veche şi înseamnă „sfârşitul verii".
Vechii celţi credeau că graniţa dintre lumea aceasta şi cea de dincolo se slăbeşte în ziua de Samhain, permiţând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Celţii considerau că toate legile spaţiului şi timpului sunt suspendate în această zi, permiţându-le spiritelor să interacţioneze cu cei vii care nu doreau să devină posedaţi. Astfel, în noaptea de 31 octombrie, sătenii stingeau focurile din casele lor, pentru a le fi frig şi pentru a deveni astfel nedoriţi. Aceştia se îmbrăcau în tot felul de costume caraghioase şi participau la parade gălăgioase în cartierul lor, încercând să fie cât mai distructivi posibil pentru a speria spiritele ce veneau în căutarea celor vii.
Influenţa creştină
Următoarea influenţă a apărut odată cu răspândirea noii religii creştine în Europa. În anul 835, Biserica Romano-Catolică a transformat ziua de 1 noiembrie într-o sărbătoare creştină, care o celebrează toţi sfinţii. Aceasta era Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, sau Hallowmas, sau All Hallows. Termenul Halloween reprezintă o variantă scoţiană a denumirii All-Hallows-Even („evening"), adică noaptea dinainte de „All Hallows", termen apărut prin anii 1550. Până în secolul al XX-lea, ea era scrisă şi „Hallowe'en", eliminând „v"-ul şi scurtând cuvântul.
Simboluri
Simbolurile şi obiectele artizanale asociate Halloweenului s-au dezvoltat în timp. Mulţi sunt de părere că simbolul lămpii din dovleac provine dintr-o legendă. În folclorul irlandez, se spune că un bărbat pe nume Jack, cunoscut ca un beţiv şi glumeţ din fire, l-a păcălit pe Satana să urce într-un copac. Pentru ca acesta să nu se răzbune luându-i sufletul, Jack a săpat în trunchiul copacului o cruce, împiedicându-l astfel să coboare şi să vină după el. I-a dat voie să coboare din copac numai după ce a obţinut promisiunea că nu-l va mai ispiti niciodată.
La moartea lui, Jack nu a fost primit în Rai din cauza şireteniei sale, dar nici în Iad, graţie promisiunii făcute. A primit numai un singur tăciune pentru a-şi lumina drumul dintre Rai şi Iad, rămânând astfel pentru totdeauna, în întunericul dintre cele două lumi. Jack a pus tăciunele într-o rapiţă, pentru a-l putea ţine aprins mai mult timp.
Irlandezii au folosit rapiţa la început pentru „lanterna lui Jack". Odată ajunşi în America, emigranţii irlandezi au descoperit că dovlecii sunt mai la îndemână şi au început să-i scobească, luminându-i cu un tăciune sau cu o lumânare.
În Ardeal, există încă obiceiul ca toamna târziu să se aprindă „felinarele" făurite din bostani scobiţi, aşezate pe stâlpul caselor. Scopul este acela de a goni spiritele rele care colindă prin lume la venirea iernii. Totuşi, tradiţia de a aprinde o lumânare într-un dovleac a apărut în România înainte de a fi ajuns la noi sărbătoarea Halloween-ului.
Costumele şi colindatul de Halloween
Costumele de Halloween sunt tradiţional modelate după figurile supranaturale, monştri, schelete, mumii, fantome, vrăjitoare şi diavoli. Costumarea şi colindatul cu ele erau de actualitate în Scoţia de Halloween la sfârşitul secolului al XIX-lea. Tradiţia a pătruns şi în Statele Unite, la începutul secolului al XX-lea, atât în rândul adulţilor cât şi în rândul copiilor. Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930, când obiceiul de trick-or-treating devenea popular acolo. În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, în vinerea şi sâmbăta dinainte de Halloween, se ţin adesea petreceri cu costume.
Jocuri şi alte activităţi
Există mai multe jocuri asociate cu petrecerile de Halloween. Unul dintre ele se numeşte „dunking" sau „apple bobbing" şi constă în culegerea cu dinţii a unor mere care plutesc într-un lighean sau într-un alt vas cu apă. O variantă a jocului implică aşezarea în genunchi pe un scaun, ţinerea unei furculiţe între dinţi şi tentativa de a lăsa furculiţa să cadă într-un măr. Un alt joc frecvent implică agăţarea cu funii a unor biscuiţi înveliţi în sirop sau melasă, care trebuie mâncaţi fără a folosi mâinile.
Unele jocuri tradiţionale de Halloween sunt forme de divinaţie. O formă tradiţională scoţiană de prevedere a viitorului soţ al unei tinere fete este curăţarea unui măr dintr-o singură tăietură, urmată de aruncarea cojii lungi peste umăr. Se crede că acea coajă va cădea în forma primei litere a numelui viitorului soţ. Femeilor nemăritate li se spune că dacă stau într-o cameră întunecată şi se uită în oglindă în noaptea de Halloween, vor vedea chipul viitorului soţ. În schimb, dacă sunt sortite să moară înainte de cununie, va apărea un craniu.
Atracţii bântuite
Atracţiile bântuite sunt locuri de divertisment special concepute pentru a provoca fiori vizitatorilor, de Halloween. Acestea includ case bântuite, labirinturi de porumb şi plimbări în vehicule decorate specific sărbătorii.
Mâncăruri
Deoarece sărbătoarea cade în vremea recoltării merelor, merele glazurate sau caramelizate se numără printre mâncărurile tradiţionale de Halloween. Ele se obţin prin tăvălirea merelor întregi printr-un sirop dulce lipicios, urmată eventual de tăvălirea prin mieji de nucă măcinaţi.
Un obicei ce persistă în Irlanda de astăzi este gătirea de „barmbrack", o prăjitură uşoară cu fructe, în care se introduc un inel, o monedă sau alte „farmece". Se spune că cei care mănâncă un barmbrack cu inel îşi vor găsi dragostea în anul următor, tradiţie similară cu cea a prăjiturii regelui la bobotează. Alte alimente tradiţionale sunt: caramelele (Marea Britanie), porumbul caramelizat, colcannonul (Irlanda), bomboanele în formă de cranii, dovleci, lilieci, viermi, dovleacul, plăcinta de dovleac, pâinea de dovleac, seminţele de dovleac prăjite, porumb dulce prăjit.
Halloweenul în lume
Fiind una dintre cele mai vechi sărbători din lume, Halloweenul este acum sărbătorit în foarte multe ţări de pe glob, cele mai cunoscute fiind Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico şi Regatul Unit, iar ocazional în unele părţi ale Australiei şi Noua Zeelandă. În America de Nord şi Canada, îşi menţine cel mai înalt nivel de popularitate. În fiecare an, 65% dintre americani îşi decorează casele şi birourile pentru Halloween.