Rădăcini

La 23 Octombrie 1861, lua fiinţă, la Sibiu, ASTRA (Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român) probabil cea mai influentă organizaţie nonguvernamentală (în vocabularul de plastic al zilelor noastre) din istoria poporului român. Nimeni nu va putea sublinia îndeajuns aportul Astrei la dezvoltarea culturală a românilor ardeleni, dezvoltare ce înainte de 1861 se bazase doar pe pilonul (solid, este adevărat) al Bisericii Unite cu Roma.

Primul preşedinte al Astrei a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte Timotei Cipariu şi secretar George Bariţiu.
În 1861, 175 de intelectuali din Transilvania înfiinţează Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.
Odată cu consemnarea, în 1861, a unui post de bibliotecar, se poate vorbi de un început al Bibliotecii Asociaţiunii, al cărei sediu se afla la Seminarul Diecezan din Heltauerg 7. La începuturile ei, biblioteca avea un fond de carte de 195 de volume, dintre care majoritatea fuseseră donate de Moise Panga.
Gestul sau a fost urmat de Timotei Cipariu, Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, George Tăutu, Samuel Filtsch.
Anul 1864 a rămas consemnat în documentele ASTREI ca perioada în care Asociaţiunea începe sa cumpere primele cărţi din fonduri proprii.
În 1893, conform dispoziţiilor testamentare ale lui Gh. Bariţiu, biblioteca acestuia trece în proprietatea Asociaţiunii.
Încă din toamna anului 1904, Biblioteca se mută în marea clădire a Asociaţiunii unde a rămas până astăzi. Un an mai târziu, biblioteca dispunea de 4778 de opere în 6287 de tomuri, 5525 de broşuri şi numeroase hărţi.
Biblioteca ASTRA funcţionează astăzi în doua corpuri, corpul A a fost inaugurat în 1905, iar corpul B în 2007.
Biblioteca ASTRA deţine în patrimoniul sau o serie de cărţi rare dintre care amintim şi cea mai veche carte aflată în fondul Bibliotecii: Bonifacius VIII. Papa: Sexti Libri Decretalium..., MDXI, 1511, precum şi cea mai veche carte românească: „Sbornicul slavonesc" -tipărită de Coresi la Sas-Sebeş în 1580.
De asemenea, printre cărţile rare aflate în fondul Bibliotecii „ASTRA" de amintit:
* Hieronymus sanctus: „Vitae patrum" - tipărită la Veneţia în 1512
* „Strotagemata" - Frontinus - tipărită la Paris în 1534
* „Rudimenta cosmographica" - tiparită de Johannes Honterus la Braşov în 1542
* „Evanghelia cu învăţătură" - tipărită de diaconul Coresi la Braşov în 1581
* „Geographia universae" - tipărită în 1597 la Colonia
* „Cazania lui Varlaam" - apărută la Iaşi în 1643
* „Noul Testament" al lui Simion Ştefan, Bălgrad, 1648
* „Psaltirea lui Dosoftei", Iaşi, 1680
* „Primul calendar românesc", Sibiu, 1793 şi multe altele.

O amintire dinaintea cărei s-ar cuveni să ne plecăm, ca şi înaintea marilor făuritori de cultură şi adânc sentiment patriotic pe oasele cărora stă azi Ardealul.