O poezie pe zi

Te invoc cu stigăt mut

Te chem alungându-te

Pe drumuri ascunse purtându-te

Să știu că te-am pierdut

Cu limbă de lut te osândesc

Fără speranță de mai bine

În lemnul verde te doresc

Al vegetalului din mine

Mă tem de mâna ta

Mă tem în ochi să te privesc

Nu pot în inimă să te primesc

Himeră cu suflu omenesc

M-ascund în tainicul abis

al inimii tăiate în războaie

Cotlon întunecat de vis

Cetate întărită în răbdare

autor, Călin Derzelea