O poezie pe zi

ştii, mi-am citit horoscopul şi totul era ok,
mai puţin… te-ai prins, nu?
să vezi ce-am visat într-o zi:
tu ştii căţeii ăia de jucărie, ăia care se umflă şi se fac
mari, mari.
parcă umflasem unul din ăsta şi s-a făcut mare, mare.
şi dintr-o dată parcă era plin cu lapte.
i-am făcut o găurică într-o lăbuţă
şi beam laptele ăla.
tu ce crezi că înseamnă asta? zice dana.
 
îţi spun pe drum, zic.
mamă, ce muzică frumoasă ai.
asta e muzica mea. am căutat-o toată viaţa.
eu nu aveam nimic în casă, doar o pungă de biscuiţi
pe care şi-o uitase o studentă în librărie.
ness sau ceai?
biscuiţi şi un pahar de apă e bine, zice dana.
(dorinţa unei pictoriţe noaptea e modestă)
am aprins chiar şi un beţişor parfumat
muzica din filmul Orele s-a scurs prin difuzoare
îmi împrumuţi şi mie…
da.
eu cărăm o bucată de scîndură care urma să fie pictată
cam într-o lună, isus va sta pe scîndura asta, zice dana.
(în plăsuţă erau Orele şi două beţe parfumate)
mergeam amîndoi prin noapte.
la ce te gîndeşti? am întrebat-o pe dana.

autor, V. Leac

desen, Camelia Radu