Arte vizuale

Am descoperit pânzele cuminţi, esenţele de viaţă, duioşia, în arta dăruită de Andreea Mierlea, pe care o găsiţi aici:

http://trairisisentimente.blogspot.ro/

Viaţa ca o artă

Arte Fapte descoperă pe Face Book artişti, poeţi şi oameni frumosi care vă împărtăşerc secretele unei vieţi împlinite, proiectele lor, visele, speranţele şi năzuinele pentru 2013.

La mulţi ani, 2013! Bine ai venit!!

Pentru a trăi bine, frumos, împlinit, depinde doar de noi, de implicare, de dorinţă, de faptele noastre. Hai să facem o Românie mai bună, ăncepând cu noi înşine, cu casa noastră, cu gandurile noastre, cu fiecare zi!

Vom dedica aceste zile prietenilor nostri şi viselor frumoase cărora le dau drumul spre noi!

foto: Roberta Enache

Camelia Radu

Când un NOU AN vine, speranţele care nu s-au împlinit își iau la rândul lor alte speranţe și speră necontenit. Fiecare “nou” dă o șansă spre mai bine. Cum copii, se spune că, sunt viitorul nostru așa și noul an este parte din viitorul nostru și totul se poate schimba nu doar într-un an ci chiar și într-o secundă. Așa că, hai să sperăm, și noi, alături de speranţele noastre că acest an, 2013, va reprezenta o portiţă deschisă spre bucurii, împliniri, lacrimi de fericire și explozii de iubire. Hai să ne alimentăm sufletele cu iubire și să pornim într-o călătorie spre un sfârșit al lumii triste și spre o nouă eră a fericirii. Un An Nou fericit!

 Lu Böyte micul meu secret pt 2013- nu imi fac planuri. Vreau sa traiesc tot ce vine, cum vine! Multam fain de invitatie!

La Multi Ani, 2013 !Sunt aici si eu.

Poveste... 

A fost ca niciodata... intotdeauna ca niciodata... mereu altfel si totusi la fel. Mereu altceva desi acelasi lucru. Nimic nu seamana mai putin decat situatiile care se repeta... Mereu pe nagandite si de fiecare data urmand altor ganduri, altor framantari, de fiecare data promitandu-ne a nu mai repeta alte si alte greseli. Intotdeauna aducand bucurie si uitare, dar mereu in altfel, simtite altfel,in alt cadru, privite cu alti ochi. Aceeasi fericire, aceleasi sperante... Mereu frumusete, flori, culoare, soare, drumuri deschise si de fiecare data mai multa indoiala, mai mult realism crud, mai multa banalitate, mai multe compromisuri, mai multa teama de esec... mai multe greseli... Mereu dragostea aceea ce sterge in cateva clipe veacuri de singuratate si ani de nopti reci si goale. Mereu iubire si totusi din ce in ce mai putina incredere, mai putina dragoste... mereu fericire dar, din ce in ce mai scurta, mereu sperante si totusi din ce in ce mai multe amintiri, mai multa si mai cruda realitate...
Razi si lumea va rade cu tine... plangi si lumea va rade si mai tare. De regula ne esta mai usor sa vorbim despre bucurii, fericiri, impliniri... decat de esecuri, rateuri, nereusite, necazuri. Doar putin sunt cei dispusi sa te asculte si mai ales sa te-nteleaga, adica sa te ajute... La poarta de aur a destinului sufletele noastre se zbat infricosate de ceea ce va urma. Si atunci pornim plini de sperante catre taramul viselor intregi si fericite. Deodata incepi sa citesti timpul prin cel de langa tine... atatea asteptari, atatea bucurii se reatorc acum din amintiri.
Sa aveti o noapte linistita...

Adun bucuriile, dar si tristetile...ma bucur de timp si de fiecare fir de gand care ma face sa zambesc...imi promit sa rad mai mult, din tot sufletul, apoi sa plang de bucurie...sa mangai mai mult, sa alint mai mult, sa zambesc, sa soptesc tandrete...sa uit si sa iert, sa ma inalt si sa zbor, sa am aripi si prieteni deschisi...sa traiesc fiecare secunda pe care o primesc in dar... atat!

Arte vizuale

Descoperiţi viaţa, cotidianul plin de farmec, bucuriile de zi cu zi in arta fotografică a lui Şerban Constantin, aici: 

https://www.facebook.com/SerbanMihaiConstantinPhotography

Rădăcini

O LUME nebună, nebună, nebună…lumea în care trăim. Fugind de noi înşine, ne căutăm mereu în afară, fără să ştim că acel afară nu e decât o altă reprezentare, lumea aşa cum o vedem noi.”Ceea ce îl tulbură şi îl nelinişteşte pe om, nu sunt lucrurile, ci opiniile şi închipuirile despre lucruri,” ar spune Epictet. În tot haosul societăţii actuale, cu parveniţi, snobi, filme americane etc. eu am, în momentele de linişte, o mângâiere: o „revoluţie culturală”, acea a întoarcerii către noi înşine, ca indivizi, dar şi ca popor, se va produce inevitabil. Nu vreau să par profet, e doar o concluzie desprinsă din istorie.

Istorie? Dar cine suntem noi? „Un popor de leneşi, de laşi, de ignoranţi, de necivilizaţi, de beţivi etc.” ar spune presa străină, dar şi cea din ţară. Am auzit atât de frecvent această caracterizare în ultima vreme că aproape am ajuns să o şi credem. Sunt unii dintre noi care nu se dau bătuţi, care caută şi încearcă să dovedească originea noastră nobilă. Am căutat-o şi eu. Şi am aflat-o. Dar am aflat şi altele: de secole, CINEVA încearcă să ne facă „amnezici” şi lipsiţi de identitate, să ne spună că timp de aproape 1000 de ani nu avem istorie.

Câţi dintre noi ştiu că la Braşov, în muzeul primii şcoli româneşti din şcheii Braşovului se află un manual redactat în limba română care datează din secolul XIII? Dar parcă noi nu ştiam să scriem pe atunci? Mă întreb însă unde au dispărut toate cărţile care se cheamă „Dacia”.

Medicul împăratului Traian, care l-a însoţit pe acesta în războaiele cu dacii, a scris o