Wednesday, June 18, 2025
   
Text Size

Poemul despre poezie

O poezie pe zi

Toată viaţa am adunat cârpe să-mi fac o sperietoare.

Îmi amintesc zilele în care ascuns sub pat îmi desăvârşeam 
lucrarea
grămada de pantofi vechi pe care îmi rezemam capul uneori 
când adormeam
iar acum când e gata 
noapte de noapte sting lumina şi numai 
bănuind-o acolo
încep să urlu de spaimă.

Autor, Ion Mureşan

 

La Valea Screzii, trăiesc astăzi 403 suflete

Oameni printre noi

pr tanase valea plopuluiÎn centrul social condus de preotul Nicolae Tănase la Valea Plopului şi la Valea Screzii, trăiesc astăzi 403 suflete – copii abandonaţi, copii fără părinţi pe care nimeni nu-i vrea, copii abia născuţi, mame în dificultate ori bătrâni lăsaţi de oameni fără suflet pe marginea drumului. Odinioară, îi ştia pe toţi pe nume.
“Când erau 328, am cunoscut tot, inclusiv numele. De când am sărit de la 328 la 403, nu mai ştiu această diferenţă, pentru că am fost şi foarte ocupat, şi numărul e foarte mare“, spune preotul, care a înfiinţat în 1994 Asociaţia Pro Vita pentru născuţi şi nenăscuţi. La început, avea în grijă câteva suflete, însă numărul lor a crescut de la lună la lună. “Locul ăsta a crescut de nevoie. Adică, nemaincăpând copiii în sat, la familiile, care îi ţineau sau în casele vechi cumpărate de noi, ne-am instalat pe prundul acesta. Apoi a trebuit să tot continuăm şi am tot construit”, povesteşte preotul. 
Sunt beneficiari de toate vârstele şi stările, fie copii în pântecele mamelor lor, fie bătrâni, fie fete care au părăsit orfelinatul la 18 ani, au venit şi au rămas la noi, fie mame cu probleme diverse, fie persoane fără adăpost. La noi se stă de la minus opt luni la plus 86 de ani. Nu fixăm o dată de plecare, pentru fixând o dată de plecare practic îl dai în stradă”, spune părintele Tănase, care încearcă să le facă un rost, să cumpere pământ şi să-i ajute să îşi facă o casă pe cei care au depăşit vârsta de 18 ani. 
 
”Cea mai mare nevoie a lor este cea de adaptare… E foarte greu pentru un copil al străzii să se adapteze între aceste dealuri. E greu de înţeles fenomenul, preferă strada decât să rămână aici, fireşte făcând anumite lucruri. Să taie lemne, să facă curăţenie şi, nu mai vorbesc, să meargă la şcoală. Trebuie să înţeleagă unde se află, într-un teritoriu mai puţin agreabil, frumos, dar oarecum sălbatic. Trebuie să înţeleagă că la noi nu se fumează, după aceea nu se înjură şi se imită copiii din sat, adică se merge la aceeaşi şcoală şi la aceeaşi grădiniţă”, spune părintele Tănase, carea turnat deja fundaţia unui after school în tabăra de copii de la Valea Screzii. Cu construcţia este însă mai greu, pentru că banii sunt puţini.
 
“Suntem zgârciţi la bani. Cu banul poţi cumpăra ciment şi fier beton”
 
“Suntem ajutaţi de oameni cu mai puţine posibilităţi, care vin la noi cu portbagajul plin, dar şi de oameni cu mai multă dare de mână, care ne dau fie alimente, fie bani. Noi cu banii suntem mai zgârciţi. Cu banul poţi cumpăra ciment şi fier beton şi mai ales teren.
Noi încercăm să-i facem fiecărui copil un rost şi să-i cumpărăm teren şi să-i facem temelia la casă. Apoi, noi punem o parte din bani, dar trebuie să pună şi el o parte”, arată preotul care e regula.
 
 

 

   

Starea limbilor , Planeta Pământ

Rădăcini

Drawn wallpapers New Babylon 019573 La fiecare 14 zile o limbă vorbită dispare definitiv. În următoarea sută de ani jumătate din cele 7000 de limbi native vorbite pe planetă vor dispare în favoarea Englezei, Manadrin, Spaniolă. Ce pierdem când o limbă dispare? Statistic lucrurile stau astfel: 

78% din populaţia planetei foloseşte 85 de limbi majore . 3500 de limbi minore sunt vorbite de o populaţie infimă de numai 8.25 milioane. Engleza este folosită de 328 milioane, Mandarin 845 milioane , Spaniola de 329 Milioane, Portugheza 128 milioane, Rusa 144 milioane, Hindi 182 milioane, Japoneza 122 milioane şi limba Germană  90 milioane. Naţiunile Unite au declarat recent că există 1000 de limbi în stare de dispariţie imediată. Ele oscilează între uitare sau alterare severă. Globalizarea şi conectivitatea sunt vinovate de distrugerea unor limbi minore care nu-s protejate de graniţe naturale. Spaniola, Rusa, Chineza sau Araba, se extind rapid cucerind cele mai îndepărtate sate şi dialectele folosite acolo. Părinţii din sate şi triburi încurajează copiii lor să renunţe la limba natală, realizând că o limbă mai puternică le va oferi educaţie şi succes. Prosperitatea, se pare, vorbeşte limba engleză.
   

O poveste de dragoste

O poezie pe zi

 

Încă mai
caut
în tine un drum
o potecă
o linie pe care 
să-mi ţin echilibrul

 

caut un reper
o lacrimă
din iedera de pe cuvinte 
o bucată de cremene
să o ating dimineaţa de inima ta
până ce va scânteia

 

caut o cochilie
în care timpul nostru
netrăit
încă ne mai aşteaptă
ca un melc
să ne primească
în sanctuarul tăcerilor 
până ce îmbrăţişările
vor umple orele clipele
cu zăpezi din zilele vechi
mesaje necitite 
imprimate pe retină

 

caut 
un răsărit în preajma ta
măcar umbra 
să mă acopere
în clipa ta de strălucire
când vor cădea
meteoriţi fierbinţi
în cascada dintre anotimpuri 
şi somn.

Autor, Ioan Barb

 

 

   

Salon de Umor la Buşteni/ „Ridendo Dicere Verum”

Literatură

muzeulCezarPetrescuÎn perioada 3-4 august 2012, la Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Bușteni, va avea loc cea de a XVII-a ediție a Salonului de umor „Ridendo Dicere Verum“.

Iată programul manifestării:

   

Page 252 of 277