O poezie pe zi

Candela doarme

sub butoiul cu pulbere.

Flacăra are culoare de maci,

seamănă cu lanul de grâu.

Viața îi tremură

la orice adiere de vânt.

E de ajuns un fitil

să detoneze neumbrele.

autor, Gabriel Vincenţiu Mălăiescu

Teatru Film

Teatrul de Animaţie Ţăndărică pleacă în turneu în Guangzhou, China, unde va susţine zece reprezentaţii în limba chineză cu spectacolul „Alice în Ţara Minunilor”, regizat de Alice Barb.

Turneul are loc în perioada 15-25 septembrie şi face parte din protocolul încheiat pe zece ani între Teatrul de Animaţie Ţăndărică, Guangzhou Performance/ Film Co Ltd şi Teatrul Belei, în urma declarării anului 2012 „Anul dialogului intercultural: Uniunea Europeană-China”, este precizat într-un comunicat al teatrului bucureştean.

„Toţi au istorie, noi avem şi viziune. Avem viziunea să găsim pieţe pentru produsul nostru cultural, pieţe interesante şi interesate care ştiu să aprecieze şi să valorifice animaţia românească”, susţine Călin Mocanu, managerul Teatrului Ţăndărică şi preşedinte ASSITEJ România, desemnat anul trecut, în cadrul Târgului Internaţional de Artă de la Guangzhou, cel mai bun manager-agent cultural prezent la eveniment.

Nu Rata!

În perioada 15-16 septembrie, la Muzeul Naţional de Istorie va fi organizat Salonul Internaţional de Arte şi de Cultură Masonică, având sprijinul Marelui Orient Feminin Român.

Pe parcursul desfăşurării evenimentului, vor avea loc conferințe cu participare internaţională, expoziţii cu vânzare de carte, la care participă Editura Herald, Editura Rao, Editura Nestor, precum și expoziţiile cu vânzare de obiecte de inspiraţie masonică, vestimentaţie şi decoruri masonice. Taxa de intrare la expoziţii, de 4 lei, este percepută şi încasată exclusiv de către Muzeul Naţional de Istorie a României. VEZI MAI JOS PROGRAMUL. 

Rădăcini

În amintirea patimirilor şi răstignirii pe Cruce ale Mântuitorului, reprezentanţii Bisericii au rânduit ca, pe 14 septembrie, să se ajuneze total, adică să se ţină post negru. Ziua Crucii (14 septembrie) este şi data care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Principalele obiceiuri şi practici de schimbare a anotimpului călduros cu unul rece sunt concentrate în jurul echinocţiului de toamnă (23 septembrie) şi se manifestă cu ocazia unor sărbatori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii.

Ziua Crucii este una dintre marile sărbători creştine, închinată cinstirii Crucii Domnului. Tradiţia creştină spune că Împăratul Constantin a avut o viziune deosebită în ajunul bătăliei de la porţile Romei, împotriva rivalului său Maxenţiu. Atunci i s-a arătat pe cer o cruce sub care scria „In hoc signo vinces” („în acest semn vei învinge”). Constantin ar fi dat ordin ca soldaţii să deseneze semnul Crucii pe scuturile lor. Bătălia s-a încheiat cu victoria lui Constantin, care a ajuns, astfel, Împărat al întregului imperiu. Nu a uitat ajutorul divin pe care l-a primit în acel moment crucial al vieţii sale. De aceea, una dintre primele măsuri pe care le-a luat, a fost acel extraordinar Edict de la Milano (313), prin care a dăruit libertate creştinilor, punând astfel capăt unui lung şir de persecuţii nedrepte.

Mama sa Elena a avut dorinţa expresă de a vedea locurile sfinte, pe unde şi-a purtat paşii Mântuitorul. Mai mult, a dorit să găsească şi locul mormântului Domnului şi Crucea Sa. Din mărturiile localnicilor, printr-o stăruinţă extraordinară, împărăteasa Elena avea să găsească locul Mormântului Domnului, precum şi Crucea Sa. În ziua de 14 septembrie a anului 335, patriarhul Macarie al Ierusalimului a înălţat în biserică Crucea Domnului, înaintea tuturor credincioşilor, iar de atunci a început să fie sărbătorită Înălţarea Sfintei Cruci.