Arte vizuale

Motto: „Crâsnicul acesta din Săliştea Sibiului a ieşit în lumea artei din matca largă, generoasă, a unui subconştient colectiv bătrân de când lumea. De aceea îl putem asemui oricărui înaintaş, ştiut ori anonim, de aceea regăsim în arta lui reperele unei durate de veacuri, permanenţele de statut ontic şi spiritual al unui popor vechi, cu o creativitate turnată în tipare inconfundabile, imprimând o unitate de netăgăduit la nivelul imaginii.” (Zoe Dumitrescu Buşulenga)

Muzeul Naţional al Ţăranului Român deschide, astăzi, 13 septembrie, o expoziţie-document dedicată operei lui Picu Procopie Pătruţ, adevărată „epopee în imagini”, unică în tezaurul artei româneşti, creată în orizontul unui sat tradiţional transilvănean.

Expoziţia va marca principalele etape ale vieţii şi creaţiei lui Picu Pătruţ începând de la vârsta de 19 ani, când a compus prima carte şi a desenat primele miniaturi, continuând cu anii 1848-1852, când funcţiona ca eclesiarh la biserica veche din sat, dar şi la şcoala din Sălişte, precum şi etapa 1862-1872 când, „avea să fie tuns” monah la Schitul Cheia din Vâlcea fără a se călugări.

Numit „călugărul-ţăran”, „artistul-ţăran” sau „Anton Pann al Ardealului”, Picu Pătruţ a dovedit, în întreaga sa operă, rafinament, având o mână sigură şi o mare putere de înţelegere a culorilor. Mărturie stau cele câteva zeci de manuscrise lăsate istoriei. Muzeul deţine 21 dintre acestea precum şi tiparul literelor iniţiale lucrate de el manual, din lemn. Încă opt manuscrise, împrumutate de către Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române şi Mănăstirea Stavreopoleos, se vor adăuga, pe durata expoziţiei, celor aparţinând Muzeului Ţăranului Român.

Expoziţia va fi deschisă până pe 2 decembrie 2012, între orele 10.00 şi 18.00.

Oprea (Picu) Procopie Pătruţ se naşte în Săliştea Sibiului, „mărgăritarul românesc al Ardealului”, după cum o numea Nicolae Iorga. Trăieşte aici aproximativ întreaga viaţă. Face primele clase în satul natal şi, crescând, nu este trimis în transhumanţă, cum era obiceiul, din cauza sănătăţii sale firave. Se angajează pe postul de crâsnic al Bisericii Mari din Sălişte, slujbă pe care o va îndeplini pînă la moartea sa, în 1872. Picu (Procopie) Pătruţ a fost un iubitor al culturii, în general, şi al lecturii, al cărţilor, în special. Biblioteca sa însuma aproximativ două sute de volume, un număr rar întâlnit în acea perioadă, mai ales în mediul rural. De la toate Bibliile apărute până atunci, la literatura hagiografică şi până la operele laice, cărţile îşi găseau loc în viaţa acestui ţăran autodidact. Bibliile pe care le-a avut au fost însemnate şi ilustrate de el, cu o multitudine de miniaturi: „asemenea unui bibliofil pasionat, Picu Pătruţ deţinea toate Bibliile româneşti apărute până atunci, citite, adnotate şi ilustrate de propria sa mână, inclusiv Biblia de la Petersburg, din 1819, completată cu 400 de pagini manuscrise, reproducând prefeţele celorlalte Biblii, precum şi cu 139 ilustraţii. Opera sa reliefează o conexiune a literarului şi picturalului, cuprinzând versuri originale, creaţii personale, reproduceri ale cărţilor cunoscute în acea perioadă, miniaturi pe care le-a realizat pentru împodobirea atât a cărţilor sfinte, dar şi a celor laice.