Rădăcini

Învăţământul artistic românesc nu s-a născut nici azi, nici ieri, nici peste noapte. El are o strălucită istorie seculară. Smulgerea României de Europa, impusă politic după cel de-al doilea război mondial, nu s-a făcut, din fericire, cu tot cu rădăcinile culturale cele adânci ale unui popor european prin definiţie.

Sovieticii au încercat în anii '50 să otrăvească letal conştiinţa acestui popor. Au deviat-o, au mutilat-o, au nivelat-o. Dar n-au reuşit s-o ucidă. Înainte de toate, pentru că aici s-au născut şi au trăit personalităţi de faimă internaţională precum Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Mircea Eliade, Henri Coandă sau Nichita Stănescu. Dar şi pentru că, în pofida tuturor opreliştilor ideologiei comuniste, în plină revoluţie culturală şi proletcultism, ca urmare a presiunilor asidue ale unui grup de intelectuali prahoveni ai perioadei postbelice, Ministerul Învăţământului şi Culturii dădea în anul 1957 un ordin prin care lua fiinţă cea dintâi unitate de învăţământ preuniversitar ploieştean: "Ministerul Învăţământului şi Culturii Departamentul Culturii;

 ORDIN nr.735 privind înfiinţarea unor şcoli noi şi secţii de învăţământ artistic: În temeiul art.34 alineatul ultim din Hotărârea nr.1434 din 20 iulie 1956 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Minştri, cu privire la organizarea şcolilor de ucenici, şcolilor tehnice şi şcolilor tehnice de maiştrii şi art.24 din Hotărârea nr.2784 din 31 decembrie 1956 a Consiliului de Miniştri privitoare la unele dispoziţiuni normative cu caracter economic şi de planificare: 1. – Se înfiinţează, începând cu anul şcolar 1957-1958, şcoli de muzică de 7 ani, în cadrul cărora vor funcţiona şi secţii de arte plastice de 3 ani, în următoarele oraşe: Piteşti, Ploieşti, Oradea, Botoşani, Sibiu, Târgovişte şi Râmnicu-Vâlcea. 2. – Se înfiinţează, începând cu anul şcolar 1957-1958 ciclul elementar de 3 ani la şcolile medii de arte plastice din oraşele: Iaşi, Cluj şi Tg.Mureş. 3. – Se înfiinţează, începând cu anul şcolar 1957-1958 ciclul mediu la Şcoala de Muzică nr.1 din Bucureşti şi la Şcoala de Muzică din Tg.Mureş. Bucureşti la 13 iulie 1957. Adjunct al Ministrului, Constanţa Crăciun".

Acesta poate fi socotit "actul de naştere" al Liceului de Artă "Carmen Sylva" din Ploieşti. Au trecut mai bine de 50 de ani de-atunci. Viaţa cultural-muzicală a României, a Europei şi chiar a întregii lumi trăieşte astăzi în marile săli de concerte sau pe simezele expoziţiilor de artă adevărate clipe de de înălţare spirituală, prin aportul elevilor laureaţi ai concursurilor naţionale şi internaţionale, educaţi cu devotament şi profesionalism de către profesorii acestei prestigioase instituţii. Deopotrivă, Liceul de Artă "Carmen Sylva" se mândreşte cu realizările absolvenţilor, deveniţi dascăli la rândul lor, interpreţi de muzică instrumentală şi vocală, compozitori, pictori, sculptori sau arhitecţi şi cu activitatea profesorilor liceului, precum:Tereza Sandu, profesor de flaut, directorul actual al liceului; Mihaela Stănculescu-Vosganian, compozitor; George Balint, compozitor; Marcel Bejgu, pictor; Grazia Cernătescu, profesor de pian; Florian Faur, profesor de teorie şi cor; Camelia Profirescu, pictor; George Dumitru, sculptor; Ioan Mihai Cochinescu, profesor doctor în muzică (estetică) şi scriitor, laureat al Premiului Academiei Române; Florin Şuţu, pictor; Nicolae Lupu, sculptor; Liviu Săvuţă, profesor de corn; Ion Şinca, pictor; Doina Boboacă Staicu, profesor de pian; Elena Lungu, profesor de canto; Maria Tănase Marin, profesor doctor în muzică (folclor); Mariana Cojanu, profesor de fagot; Marilena Cochinescu, profesor de pian; Florian Nistoroiu, profesor de clarinet; Sanda Hârlav-Maistorovici, lector universitar doctor în muzică, pian; Anghel Cristian, profesor de design; Leonida Brezeanu, folclor; Cristina Galai, profesor de arte plastice; Lucreţia Milea, ceramistă; Eugen Petri, sculptor; Sorina Vintilă, profesor de pian; Adriana Brăileanu, profesor de arte plastice; Anca Peiovici, profesor de pian; Ema Profirescu, pianistă şi mulţi alţii.

prof. dr. Ioan Mihai Cochinescu