Rădăcini

La finalul săptămânii, trecute, o echipă de scafandri a descoperit o adevărată comoară în apele Lacului Bicaz, cunoscut drept cel mai mare lac de acumulare din România. În timpul unor antrenamente de scufundări, salvamontiştii din Neamţ au găsit, la o adâncime de 30 de metri, urmele unei civilizaţii care ar putea însemna mult pentru istoria locurilor. Zeci de pietre de mormânt, bucăţi de cruci şi fundaţiile unor clădiri cu însemne străvechi zac pe fundul apei, fără ca nimeni să le fi bănuit existenţa.

Concret, au fost identificate, pe fundul lacului, mai multe pietre de mormânt şi ruine, care, în opinia cercetătorilor, ar putea indica existenţa „unui oraş ascuns de secole". Totodată, scafandrii au găsit mai multe lespezi cu inscripţii care, conform literaturii de specialitate, ar putea fi indiciul unei civilizaţii de acum aproximativ 10.000 de ani, şi care pot aduce date uluitoare pentru istoria omenirii. Scafandrii au descoperit pe fundul lacului Bicaz, la peste 30 de metri adâncime, zeci de pietre de mormânt şi cruci, dar şi fundaţiile unor clădiri vechi de mii de ani.
Se pare că inscripţiile de pe aceste vestigii sunt asemănătoare celor mai vechi scrieri cunoscute de civilizaţia umană (antena1.ro). „Spre surprinderea noastră, ne-am dat seama că poate fi vorba despre un cimitir străvechi precreştin. Comparând acele simboluri cu cele din literatura de specialitate, ne-am dat seama că cel puţin două provin din scrierea pelasgă, o scriere considerată printre primele din lume, datând de acum 10.000 de ani înaintea erei noastre", a spus unul dintre scafandrii arheologi.
Pe fundul lacului s-au mai descoperit inscripţii pe lespezi de piatră întinse pe aproape 300 de metri.
Lacul de acumulare Izvorul Muntelui este numit de către localnici „Marea dintre munţi". Lacul a fost creat în 1959, odată cu finalizarea barajului de la Bicaz. Localnicii de atunci, care locuiseră pe teritoriul acoperit de ape, au fost nevoiți să se refugieze în zone mai înalte. Cei mai batrâni îşi amintesc cum, cu doar un an înainte de inaugurarea Barajului Bicaz, preoţii din satele comunei Hangu și-au sfătuit enoriaşii, la slujba de duminică, să nu-şi lase morţii pradă apelor. Conform planurilor proiectanţilor lacului de acumulare, două cimitire urmau să fie definitiv îngropate sub luciul mării dintre munţi. Groparilor le-a luat aproape un an să sape câteva sute de morminte pentru a recupera coşciugele pe care localnicii le-au cărat, în spinare ori cu căruța, în noul cimitir, din Dealul Chiriţenilor. Nu au fost lăsate în urmă nici rămăşiţele străjuite de cruci pe care nu se mai puteau citi nume. Credincioşii au adunat, în cutii de lemn, cranii şi oase fără identitate, pentru a le reda odihna veşnică într-o groapă comună, la capătul Drumului Morţilor.
Acum, localnicii din satele învecinate sunt cei mai curioşi în privinţa descoperirilor, mulţi dintre ei mărturisind că abia aşteaptă să afle însemnătatea descoperirilor din Lacul Bicaz.
(Sursa: esttvro)