Rădăcini

Cea mai veche aşezare neolitică din ţară a fost descoperită în cursul acestei săptămâni, de o echipă de arheologi, pe tronsonul IV al autostrăzii Sibiu-Orăştie, în zona localităţii sibiene Cristian. Directorul Muzeului Brukenthal, Sabin Luca, a dezvăluit că indicii arată clar întemeierea aşezării de către primul val de agricultori care au migrat din Orientul Apropiat.

Lucrările de cercetare arheologică de pe tronsonul IV al autostrăzii Sibiu-Orăştie s-au derulat sub egida Muzeului Naţional Brukenthal. Sabin Luca, directorul instituţiei a făcut publice, ieri, mai multe informaţii despre recenta descoperire într-unul dintre cele nouă situri de pe traseul viitoarei autostrăzi. Astfel, la patru metri de la suprafaţa solului, o adâncime neaşteptată pentru arheologi, a fost descoperită cea mai veche aşezare neolitică din România, ceea ce reprezintă, în opinia specialiştilor, o adevărată provocare pentru mult timp de acum încolo.

„Toate cele nouă situri cercetate au dat materiale arheologice de excepţie. Din ele putem să facem un muzeu, avem mii de obiecte restaurate sau în curs de restaurare, avem observaţii inclusiv de arhitectură, lucrăm ca un muzeu european, ba aş îndrăzni cam peste nivelul multor muzee din Europa. De ce e important acest sit (situl Cristian - n.r.)? Am descoperit în sit un lucru pe care toată lumea îl consideră ipotetic, cel puţin pe teritoriul României, şi anume prima fază, cea mai veche fază, cel mai vechi moment în care au apărut purtătorii tehnologiilor neoliticului, adică momentul în care, în urma unei schimbări climatice majore, oamenii din Orient, din Anatolia, cel mai aproape de noi, au început să colonizeze această zonă, peste o populaţie de vânători şi pescari. (...) Aceştia au venit cu tehnologiile de supravieţuire din Orient, ei ştiu să îşi construiască la suprafaţă case şi să constituie aşezări din mai multe locuinţe, vin cu o tehnologie de îngropare, au un anumit rit şi ritual din Orient, îşi îngroapă intenţionat morţii, constituie primele necropole, cimitire”, a explicat Sabin Luca pentru agenţiile de ştiri.

Totodată, specialiştii consideră că, pentru „fundarea rituală” a acestei aşezări, a fost realizat un sanctuar format din gropi în care au fost depozitate vase ceramice, în total fiind aproximativ 60 de piese. Acestea se adaugă celor 18.000 de fragmente ceramice descoperite în locuinţe, care urmează să fie restaurate pas cu pas. Printre obiectele de o valoare inestimabilă se remarcă o mască, „cea mai veche din Europa cel puţin”, apreciată de arheologi drept „o descoperire epocală”, şi cel mai vechi vas cu două guri cunoscut până în prezent.

Demn de menţionat, şi judeţul Prahova se poate lăuda cu descoperiri din aceeaşi epocă la Dumbrăveşti, unde arheologilor li se descoperă un adevărat tezaur de mărturii străvechi, dar şi la Câmpina, chiar în curtea uneia dintre cele mai frumoase biserici din municipiu, pe malul râului Doftana.