Rădăcini

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători creştine. În popor, Boboteaza este momentul în care cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste şi în căsătorie.

Ţinută pe 6 ianuarie, Boboteaza este ziua prin care închide ciclul sărbătorilor de iarnă şi se deschide noul an. În popor, acestei zile i se mai spune şi Epifanie (Arătarea Dumnezeiască a Domnului), amintindu-ne de momentul în care Iisus Hristos a fost botezat de către Sfântul Ioan în apa Iordanului şi s-a arătat tuturor ca Dumnezeu.
Ziua în care apa devine „vie"
Apa, simbol al vieţii, al renaşterii şi al regenerării, dar şi al purificării, devine un element central al sărbatorii de Bobotează. În această zi, preoţii sfinţesc toate apele pământului şi purifică locuinţele credincioşilor, stropindu-le cu agheasmă. Se crede că puterea duhului sfânt este atât de mare în această zi, încât apele rămân sfinţite până la opt săptămâni după Bobotează. Este motivul pentru care se spune că nu este bine să speli rufe în cele opt zile de după sărbătoare ori altfel rişti să „spurci" apele.
Despre apa sfinţită în biserici în ziua de Bobotează, se spune că are proprietăţi miraculoase şi purificatoare, de două ori mai mari decât cu ocazia altei sărbători deoarece a fost sfinţită prin îndoita chemare a Sfântului Duh. Este apa care nu se strică pe tot parcursul anului şi care te poate ajuta în caz de boală, necaz şi suferinţă, este apa care se menţine proaspătă şi plăcută la gust („vie") întreg anul, este apa sfinţită şi vindecătoare cunoscută sub numele de Agheasmă Mare. Ea se păstrează la loc de cinste, lângă icoană.
Totodată, există obiceiul de a consuma agheasma mare timp de opt zile, din ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, pe 13 ianuarie, iar ulterior în zilele de post, de sărbătoare sau de ajunare. Din apa sfinţită se gustă întotdeauna pe nemâncate. Bătrânii spun că apa sfinţită este bună şi de deochi, dar şi pentru a alunga răul sau crizele de nervi, de frică, de panică, etc.
Aruncarea crucii şi purificarea apelor
În acelaşi timp, tinerii temerari obişnuiesc să se scalde în ape deoarece, conform tradiţiei, vor fi feriţi de boli şi ghinion tot anul. Înainte de a face acest lucru, există obiceiul ca preotul să arunce în apă o cruce. Este momentul în care, conform credinţei populare, diavolii ies din ape şi fug de-a lungul câmpurilor şi al islazurilor, singurii capabili să îi vadă sau să îi sfârtece fiind lupii. Evită, de aceea, să vorbeşti urât în această zi şi să nu-i pomeneşti pe „necuraţi" nici măcar în glumă dacă nu vrei să atragi asupra ta duhurile rele!
Tot pentru a ţine departe duhurile rele şi a purifica văzduhul şi apele, vânătorii şi pădurarii satelor au obiceiul de a trage focuri peste apă, iar tinerii pe acela de a aprinde focuri pe dealuri şi a sări peste ele atunci când văpaia se domoleşte.
Cum să-ţi afli norocul şi ursita în dragoste
Boboteaza este momentul, spun bătrânii satelor, când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste şi în căsătorie.
Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure" sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că, dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub pernă înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea în vis pe cel ursit.
În unele zone ale ţării, în ajunul Bobotezei, se spune că, pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu nouă degete şi făcută din opt linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că aceia care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.
După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.
Lumânările aprinse
Tot pentru aflarea soartei în iubire, s-a perpetuat şi o altă datină încărcată de misticism şi magie, dar şi de dorinţa de pătrunde în tainele viitorului. În ajun de Bobotează, fetele tinere obişnuiesc să pună într-o farfurie cu apă două lumânări aprinse. O lumânare reprezintă femeia, cealaltă bărbatul pe care îl iubeşte sau la care se gândeşte. În cazul în care cele două lumânări plutesc una către cealaltă, atrăgându-se sau chiar atingându-se, atunci acest fapt este interpretat ca un semn de bun augur. Există o probabilitate mare ca cei doi să fie fericiţi împreună şi să pună bazele unei familii frumoase în viitorul apropiat.
Şi o căzătură este bună
Dacă se întâmplă să cădeţi pe gheaţă, nu vă speriaţi. Conform tradiţiei, cine cade pe gheaţă în ziua de Bobotează se va mărita în anul respectiv. În acelaşi timp, dacă zăriţi, în ziua de Bobotează, un flăcău pe cal este semn că vă veţi căsători în scurt timp. Strănutul în ajun de Bobotează este considerat şi el aducător de noroc şi iubire.
Busuiocul cel „descântat"
În zonele nordice ale ţării, există obiceiul ca, înainte de venirea preotului, fetele tinere să amplaseze sub prag un mănunchi de busuioc. La plecarea preotului, buchetul de busuioc se aşază la oglindă în timp ce se spune încetişor: „câţi au trecut în urma preotului, atâţia peţitori să aibă fata!"
În vremurile străvechi, în ajun de Bobotează, fetele de măritat obişnuiau să pună busuioc la streaşina casei. Dacă a doua zi dimineaţă îl găseau încărcat de chiciură era semn că vor avea parte de un soţ instărit.
Estimarea vremii
Vremea din ziua de Bobotează reprezintă şi ea un indiciu preţios pentru a întrezări felul anului care tocmai începe. O vreme frumoasă de Bobotează prevesteşte bogăţie de peşte şi abundenţă de grâne şi pâine. Promoroaca pe pomi este şi ea semn de sănătate şi rod mult, iar crivăţul prevesteşte belşug.
Dacă sloiuri de gheaţă atârna grele la streşini, bătrânii cred că primăvara va poposi devreme în acel an. Se mai spune că, din direcţia în care stropeşte preotul cu busuiocul udat în agheasmă atunci când umblă prin sat cu Iordanul sau Chiraleisa, de acolo vor veni ploile în acel an. Totodată, dacă atunci când preotul umblă să sfintească locuinţele, zăpada îi va scârţâi sub picioare, anul acela va fi un an rodnic, aducător de prosperitate şi de ploi.
Se mai spune că la miezul noptii, chiar de Bobotează, animalele din grajd capătă graiul vorbirii şi pot dezvalui tainele comorilor ascunse celor care au urechi şi înţelepciune să le asculte.
Evită să te cerţi în ziua de Bobotează dacă nu vrei să atragi ghinionul şi animozităţile pe tot parcursul anului. Evită, totodată, să împrumuţi ceva în această zi, mai ales dacă este jăratic din sobă.
Exista, pe vremuri, un obicei asociat cu longevitatea şi durata de viaţă. Înainte de culcare, se obişnuia ca toţi membrii familiei să scoată cărbuni din vatră şi să-i înşire, asociind fiecărui cărbune numele fiecărui membru al familiei. Se credea că cel al cărui cărbune se va stinge cel mai repede este cel care va părăsi primul familia respectivă, stingându-se din viaţă înaintea celorlalţi.
În zonele maramureşene, se crede că este bine să arunci gunoiul din casă nu înainte de venirea preotului, ci neapărat după plecarea acestuia. În felul acesta, alungi toate relele din casă pentru toată durata anului în curs.
Sfântul Ioan Botezătorul
Pe 7 ianuarie este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul. Pentru că este o zi a bucuriei, cine nu se va înveseli în această zi va avea parte de tristeţe pe tot parcursul anului. În anumite zone ale ţării, se practică Iordănitul. Iordănitorii erau băieţii mai mari de 15 ani care fuseseră sănătoşi pe tot parcursul anului. Conducătorul cetei lua de la preot, în ajun, o căldăruşă cu agheasmă şi îi stropea pe toţi cei întâlniţi, urându-le să trăiască mulţi ani şi să le fie de bine. De cele mai multe ori, cei întâlniţi erau ridicaţi pe braţe şi duşi cu forţa la râu sau la un lac, sub ameninţarea că-i aruncă în apă. Aceştia se răscumpărau cu un dar. În acest obicei exista credinţa că cei udaţi acum vor fi sănătoşi tot anul.