O poezie pe zi

Valuri de şampanie au îngropat bucuria în nisip
Iar noi
Stăm pe plajă cu meduzele
Goliţi de orice sentiment
Aşteptând marea să ne tocească
Începând cu degetele de la picioare
Până când rotunzi
Vom trece drept perle
Pentru şiragul unei noi iubiri
Dar nu a noastră
Ridicată până în cer
Prăbuşită apoi în deşertul ipocriziei

Nu din vina dopaminei
Am uitat
Am privit în lături
Sau am fugit de greutăţi
Ea ne-a dat răsplată dulce
Durerii de a fi în doi
Cu o motivaţie adânc înrădăcinată
Pentru a fi cunoscută.

Text prezentat in cadrul Cenaclului "Atitudini" si publicat in Revista "Dunarea de Jos" nr.113,114,115 - 2011

Autor, Călin Derzelea