Nu Rata!

Astăzi, 25 octombrie 2012, Majestatea Sa Regele îşi aniversează ziua de naştere. Majestatea Sa împlineşte 91 de ani şi tot astăzi se sărbătoreşte Ziua Armatei.

Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României (Custodele Coroanei Regale) au acordat ieri 22 de medalii. Evenimentul a avut loc la Palatul Elisabeta şi a debutat cu decernarea Medaliei „Regele Mihai I pentru Loialitate", moment de care s-a ocupat Alteţa Sa Regală Principesa Margareta, în absenţa Majestăţii Sale Regelui.

Detalii pe www.actualitateaprahoveana.ro

Regele a acordat medaliile „Crucea Casei Regale a României" şi „Nihil Sine Deo", pentru alte 14 persoane. Printre cei care au primit Medalia „Crucea Casei Regale a României" s-au numărat regizorul Cristian Mungiu şi istoricul Georgeta Filitti.

Medalia „Nihil Sine Deo" a fost înmânată de Rege altor şase personalităţi, printre care scriitoarea Ana Blandiana şi dirijorul Horia Andreescu. „M-a emoţionat profund întâlnirea cu Regele Mihai, ca de fiecare dată. În momentele solemne în care nu cunoşteam protocolul, mi s-a derulat în minte vizita magică a Regelui din anul 1992. Majestatea Sa Regele Mihai I al României este un personaj-cheie al istoriei mondiale", a declarat Ana Blandiana pentru ziarul „Adevărul".

Ceremoniile au continuat ieri după-amiază, când ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a înmânat Regelui Emblema de Onoare a Armatei României, în semn de apreciere pentru activitatea Majestăţii Sale în slujba statului.

O viaţă legată de poporul român

Nici o altă persoană nu simbolizează mai bine tragedia românilor din ultima jumătate de secol decât Regele Mihai. El s-a născut să devină un mare rege într-o ţară a cărei dezvoltare era comparabilă cu cea a Belgiei.

Dar istoria a fost potrivnică lui şi poporului său. Intâi a trebuit să lupte împotriva naziştilor care acaparaseră controlul asupra ţării, cu aportul Germaniei hitleriste, iar mai apoi împotriva comuniştilor, care puseseră bocancul pe România postbelică.
El a fost un monarh constituţional, într-o vreme în care Europa era dominată de dictatori.

Istoria Regelui şi a poporului său este una mult mai dramatică decât a oricărui alt monarh european din ultimul secol. Este o istorie despre eroism şi modestie, despre victorii şi înfrângeri, dar înainte de toate, este parte din istoria unui popor care a dat lumii pe Majestatea Sa Regele Mihai I de România.

Nihil Sine Deo

Familia regală română provine din una dintre cele mai proeminente case domnitoare din istoria Europei: Dinastia Hohenzollern. Familia Hohenzollern a jucat un rol extrem de important în Germania evului mediu. Ramura principală a familiei Hohenzollern, singura supravieţuitoare până în zilele noastre, ramura Nurnberg, s-a împărţit în anul 1200 în două linii: linia Franconică şi cea Şvabă.

Fondatorul Familiei Regale Române, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost descendent al liniei Şvabilor şi s-a născut în Sigmaringen (în sudul Germaniei de azi), în aprilie 1839 (Foto: Castelul Hohenzollern - Sigmaringen).

Carol a venit în România în 1866, incognito. Această precauţie era necesară, deoarece a trebuit să traverseze Austria, care era în relaţii de tensiune cu Prusia la acea vreme. La puţin timp după ajungerea viitorului rege în ţară, care era şi ofiţer în armata prusacă, a izbucnit un conflict armat între Prusia şi Austro-Ungaria.

Coroana de oţel

Carol I a fost proclamat "domnitor" al României în acelaşi an, iar în 1881 el devenea primul Rege al României.

Regele Ferdinand (Întregitorul de ţară), unul din nepoţii lui Carol, a succes unchiului său la tron. În timpul domniei sale, visul românilor de a se uni într-un singur stat a devenit realitate. El a fost încoronat Rege al României Mari în 1922.

Castelul SigmaringenRegele Ferdinand şi regina Maria au avut mai mulţi copii, cel mai mare dintre ei, principele Carol, urmând să moştenească coroana de oţel a României.

Carol al II-lea a fost primul Hohenzollern născut în ţara noastră.

În timpul primului război mondial, părăsindu-şi îndatoririle de militar, Carol a fugit împreună cu Zizi Lambrino, fiica unui maior din anturajul Curţii, la Odessa, unde cei doi s-au şi cununat în anul 1918. Căsătoria lor morganatică a fost însă anulată, astfel că, în 1921, după o lunga călătorie în jurul lumii, principele Carol urma să o cunoască pe principesa Elena, din familia regala a Greciei.

În acelaşi an, Carol şi Elena s-au căsătorit, iar pe 25 octombrie 1921 se năştea, la Sinaia, în Castelul Foişor, Mihai, viitorul Rege al României.

Majestatea Sa Regele - Guvernarea, exilul şi puţină istorie recentă

Mihai I, Rege al României, Principe al României, fost Principe de Hohenzollern, în perioada domniei tatălui său, Regele Carol al II-lea, cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Majestatea Sa regele Mihai este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii și văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Mihai este una dintre ultimele figuri publice în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Regele-Mihai-la-Castelul-Windsor-18mai2012-3Mihai a devenit pentru prima dată rege al României după moartea bunicului său Ferdinand, în urma renunțării la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Detronat de tatăl său, după doar trei ani de domnie sub regență, a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea forțată a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al mareșalului Ion Antonescu.

La 10 mai 1941, de ziua națională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălțat la gradul de mareșal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului.

După colaborarea României cu Germania în al Doilea Război Mondial și după ce forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, Regele Mihai a organizat la 23 august 1944 arestarea lui Antonescu. S-a opus guvernelor prosovietice din anii 1945-1946.
A fost constrâns să abdice la 30 decembrie 1947 și s-a stabilit la Versoix (Elveția). Revenirea sa în țară nu a fost permisă la începutul anilor 90, la indicaţiile directe ale guvernului neocomunist condus de fostul prim-secretar Ion Iliescu.

Mai multe pe www.actualitateaprahoveana.ro