Cu traista-n băţ

Astăzi se împlinesc 553 de la prima atestare oficială a oraşului. Iată câteva lucruri inedite pe care nu le ştiai despre Bucureşti.

 * Recensământul din 1992 (trei ani de la căderea comunismului) înregistra, în Bucureşti un număr de 109194 de blocuri, 760751 de apartamente şi 1803635 de camere. Acestea însumau o suprafaţă de peste 46,1 milioane de metri pătraţi de locuinţă (34.3 metri pătraţi pe apartament).

* Actuala stemă a Capitalei a fost creată în 1993, pornind de la stema stabilită în 1921. Ca elemente heraldice, conţine un scut roşu în care este înfăţişat Sfântul Dumitru. Scutul este plasat pe pieptul unei acvile de aur, care poartă o cruce în cioc şi o coroană deschisă desupra capului. Ciocul şi ghearele acvilei au culoare roşie, purtând în gheara dreaptă o sabie de argint cu mâner de aur, iar în cea stângă un sceptru cu acelaşi colorit. Întreaga reprezentare este plasată într-un scut albastru, deasupra se află o coroană cu şapte turnuri crenelate. Deasupra coroanei murale, se găseşte o acvilă cruciată, în zbor deschis. Acvila face referire la originea latină a poporului român şi la continuitatea sa. Coroana deschisă, purtată de acvilă, este coroana lui Mircea cel Bătrân, în vremea căruia oraşul a devenit Capitala de tranziţie a Ţării Româneşti. Coroana murală, semn al centrelor urbane, simbolizează locul pe care oraşul îl ocupă în ierarhia administrativă a ţării. Cele 7 creneluri semnifică statutul de municipiu al Bucureştilor. Acvila cruciată în zbor deschis, plasată deasupra întregii compoziţii, arată că oraşul a fost, încă din epoca feudală, „Cetate de scaun”.

* Bucureştiul a fost împărţit în cinci zone – actualele sectoare de astăzi, în anul 1830, în contextul Reformei administrative, când se înfiinţează „Sfatul Orăşenesc” (Administraţia Publică Locală de astăzi). În 1979, Bucureşti ajunsese deja la opt sectoare, moment în care a avut loc o nouă reformă administrativă: sectoarele 1 şi 8 s-au unit, rezultând sectorul 1, sectoarele 2 şi 3 s-au unit, rezultând sectorul 2, sectorul 4 a devenit sectorul 3, sectorul 5 a devenit sectorul 4, sectorul 6 a devenit sectorul 5, iar sectorul 7 a devenit sectorul 6.

* Preşedintele S.U.A. Bill Clinton şi cel al Franţei, Jacques Chirac, au devenit cetăţeni de onoare ai Capitalei, printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, din 10 iulie 1997.

* Edward G. Robinson este unul dintre cei mai cunoscuţi actori ai Epocii de Aur Hollywoodiene, mai ales pentru rolurile sale de gangster, precum Rico în „Little Caesar” sau Rocco în „Key Largo”. Puţini ştiu, însă, că, înainte de a studia artele dramatice în SUA, Edward Robinson s-a născut, în 1893, şi a trăit în Bucureşti. Numele său original era Emanuel Goldenberg, şi a ajuns în SUA împreună cu familia, în anul 1903, după ce unul dintre fraţii lui a fost atacat de o gloată antisemită. Robinson a fost inclus în topul American Film Institute, al celor mai mari 25 de actori din istoria cinematografiei Americane.

* Potrivit publicatiei Sunday Times, confuzia dintre Bucureşti şi Budapesta se află pe locul 5 într-un top al confuziilor geografice. Pe primul loc este Palma de Mallorca, din Insula Mallorca, şi Las Palmas, din Insulele Canare, pe locul al doilea: Lisabona, din Portugalia, şi Lisburn, din Irlanda de Nord, pe locul trei: Amman, din Iordania, şi ţara Oman, iar pe locul patru este confuzia dintre Veneţia, din Italia, şi Viena, din Austria. Bucureştiu este adesea confundat de străini cu Budapesta, din Ungaria şi nu puţini sunt aceia care au căzut pradă confuziei chiar pe scenă. Între aceştia, James Hetfield, membru al trupei Metallica, sau cei de la Manowar. De asemenea, s-a mai întamplat acest lucru la concertul din 1990, al lui Michael Jackson, în 1995, la Iron Maiden, la Morcheeba în 2007, Lenny Kravitz în 2008 şi Whitesnake, în acelaşi an.

* Bucureştiul este oraşul a numeroase recorduri. Astfel, aici a fost înregistrat cel mai mare jurământ de reînnoire a căsătoriei în grup, 305 cupluri sărbătorind nunta de aur (50 de ani de căsătorie) reînnoindu-se ş jurămintele pe 7 iulie, la Primăria Sectorului 2. Tot aici a fost realizat, pe 5 octombrie 2009, de Jerry's Pizza, cel mai lung lanţ de pizza din lume, compus din 2 200 de pizza şi având o lungime de aproximativ 500 de metri (496 metri mai exact). Cea mai mare ciorbă de cocoşi internaţionali de rasă din lume a fost realizată, în Bucureşti, în aprilie, în cadrul unei expoziţii de păsări şi animale de colecţie, care are loc pe Şoseaua Pantelimon. Mall-ul Sun Plaza din Capitală a intrat în Cartea Recordurilor cu decoraţiile sale de Crăciun, din decembrie 2010, care au însumat la un loc aproape 500 000 de beculeţe (449 659). Bucureştiul a intrat în Guinness Book şi cu cea mai lungă trenă de rochie de mireasă, în cadrul unui eveniment organizat de Mariage Fest. Croitorii au realizat o trenă de 2 750 de metri, doborând recordul precedent de 2 486 metri.

* În octombrie 1678, Şerban Cantacuzino era pe fugă. Fusese acuzat că unelteşte împotriva domnitorului Gheorghe Duca şi că încearcă să preia întreaga putere. Pentru a-şi salva viaţa, Şerban Cantacuzino fuge din Bucureşti, dorind să ajungă în Turcia, unde beneficia de sprijinul paşei. Fiind urmărit de oamenii lui Duca, se adăposteşte timp de trei zile în Pădurea Cotrocenilor, aflată dincolo de satul cu acelaşi nume. În acele vremuri, pădurea deasă a Cotrocenilor era un loc de refugiu pentru cei care doreau să-şi piardă urma, a tâlharilor şi a nelegiuitorilor. În limbajul acelor vremuri, expresia „a te cotroci” însemna „a te ascunde”, „a-ţi pierde urma”. De aici, şi numele pădurii. Şerban Cantacuzino se întoarce la Bucureşti câţiva ani mai târziu, iar logofătul ridică, în Cotroceni, o mânăstire, între anii 1680 şi 1682, în semn de recunoştinţă faţă de localnici şi loc. Tot aici îşi construieşte palatul care, mulţi ani mai încolo, avea să fie înlocuit de Palatul Cotroceni.

* De ce nu exista metrou în Drumul Taberei (sau nu a existat până acum)? Ceauşescu a semnat actul prin care a luat naştere metroul, după ce s-a întors de la un simpozion internaţional. Acolo aflase că tendinţele demografice în creştere demonstrau că orice oraş cu peste un milion de locuitori, cum era şi cazul Bucureştiului, avea nevoie urgentă de metrou. Studii pentru construirea liniilor de metrou în Bucureşti se făcuseră încă de la începutul secolului XX. Proiectul constructorilor lui Ceauşescu prevedea, iniţialm, două mari linii care să lege nordul cu sudul şi estul cu vestul oraşului, iar un inel circular de tunele să lege cele patru capete ale magistralelor. Lucrările s-au realizat, însă, cu segmente de legătură lipsă între magistrale. Iniţial, metroul trebuia să fie construit din Drumul Taberei până în Balta Albă. Însă Ceauşescu l-a dispreţuit pe Gheorghiu Dej şi a mutat metroul, din creion, în Militari. Dictatorul zicea că în cartierul Drumul Taberei locuiau „burghejii”, pentru că fusese ridicat pe vremea lui Dej, şi ei nu aveau nevoie de metrou. Nu a ţinut cont că, la acea vreme, Drumul Taberei era cel mai aglomerat cartier din Bucureşti şi nici de faptul că Militari nici măcar nu era construit la vremea aceea.

Sursa: 9AM