Thursday, June 19, 2025
   
Text Size

Strauss pune stăpânire pe Parcul Rozelor din Timişoara

Muzică

Voievodul-tiganilorÎn perioada 31 august - 2 septembrie, în Parcul rozelor din Timişoara revine Festivalul de Operă şi Operetă în aer liber. De această dată, vedeta primei seri va fi exotica operetă a lui Johann Strauss, „Voievodul ţiganilor”. Spectacolul va avea loc vineri, 31 august, de la ora 20.30, pe scena Teatrului de Vară.

Într-o pitorească interpretare, una dintre partiturile de suflet ale Prinţului operetei româneşti, regretatul Dorin Teodorescu, revine, astfel, în cetatea de baştină, deoarece acţiunea se petrece chiar prin aceste locuri, însă în veacul al XIX-lea.

Opera Naţională Română din Timişoara aduce în scenă distribuţie tânără, omogenă şi încântătoare: Bogdan Zaharia (Contele Homonay), Mihai Prelipcian (Contele Carnero), Cristian Bălăşescu (Sandor Barinkay), Cristian Rudic (Kalman Zsupan), Crina Vezenţan (Arsena), Nina Zaharescu (Mirabella), Remus Alăzăroaie (Ottokar), Gabriella Varvari (Czipra), Lăcrimioara Cristescu (Saffi).

Johann Strauss a compus, în 1885, opereta „Voievodul ţiganilor” (Der Zigeunerbaron), pe un libret scris de Ignatz Schnitzer după un roman al scriitorului maghiar Jokai Mor. Premiera absolută a avut loc la Viena, în 24 octombrie 1885.

 

 

LA MULŢI ANI, HUNEDOARA!

Cu traista-n băţ

castelulcorvinilorHunedoara (în maghiară Vajdahunyad, în germană Eisenmarkt - Târgul Fierului) este un oraş situat în partea centrală a judeţului omonim, la 220-270 de metri altitudine, pe valea Cernei. În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăştia şi satele aparţinătoare Boş, Groş, Hăşdat şi Peştişu Mare.

File de Istorie

Atestată documentar la 30 august 1265, sub numele Hungnod, în registrul dijmelor papale, Hunedoara va cunoaşte o mare dezvoltare şi joacă un rol important în istoria României. Arheologii au descoperit, atât în vatra oraşului cât şi în satele vecine, urme de locuire din epoca pietrei. Pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc urme materiale din epoca bronzului şi a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetăţii un depozit, mai mult de o tonă de lupe mari de fier şi un atelier metalurgic cu opt cuptoare din vremea daco-geţilor. S-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, precum şi monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce dovedeşte puternice contacte economice şi nu numai, între două civilizaţii, una a “cetăţii eterne Roma” şi alta plămădită de antichitatea daco-getică.

   

PLOIEŞTI: Concert estival pe esplanada Palatului Culturii

Muzică

concert estival 2012Vineri, 31 august, începând cu orele 19.00, ploieştenii au ocazia să asculte un concert estival cu un program variat. Orchestra simfonică a Filarmonicii „Paul Constantinescu” iese în aer liber pentru un spectacol care marchează pragul dintre anotimpuri.

 

Ca în fiecare an, ploieştenii vor primi un concert relaxant şi atractiv la finalul sezonului estival. Artiştii Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din municipiu, dar şi ansamblul folcloric „Prahova”, al Casei de Cultură „I.L.Caragiale” Ploieşti, vor oferi un spectacol care deschide porţile toamnei, într-un cadru festiv. „Spectacolul va avea două părţi. În prima parte, vor evolua formaţiile de dans şi soliştii de muzică populară ai Casei de Cultură a Municipiului Ploieşti. Cea de-a doua parte este dedicată variaţiunilor muzicale interpretate de Orchestra simfonică a Filarmonicii, dirijată de Radu Postăvaru şi a cărei invitat este solistul tenor Mihai Irimia, de la Opera din Braşov. Concertul va cuprinde valsuri, polci, mazurci, muzică din filme, canţonete, fiind unul lejer, pentru toţi ploieştenii”, ne-a declarat Cornel Irimia, directorul Filarmonicii „Paul Constantinescu”.

 

 

   

Hram la Biserica „Sfântul Alexandru” din Drajna, unicul lăcaş din Prahova cu acest nume

Cu traista-n băţ

muzeul satului DrajnaLa doi paşi de Vălenii de Munte se deschide o lumje numărată în secole. În Drajna de Jos găsiţi unica biserică din Prahova care are hramul Sfântului Alexandru, iar în curtea lăcaşului un muzeu al localităţii, realizat la iniţiativa şi cu strădania părintelui Ilie Vasile, fost protopop, care păstoreşte cu dragoste creştinii de aproape jumătate de veac.

„Noi înşine”

Părintele ne-a dus în lumea satului de altădată, deschizând larg porţile bisericii şi ale muzeului. Am găsit acolo pagini întregi ale istoriei, precum boierul Alexandru Filipescu, fraţii Buzeşti, Nicolae Iorga şi mulţi alţii. Arătându-ne mormintele din biserică, obiectele din muzeu: icoanele, războiul de ţesut, doniţele, pistoalele, vasele, ştergarele, părintele ne-a mărturisit că, „în tot şi în toate suntem noi înşine. Aici e toată fiinţa noastră”.

   

EXPOZIŢIE: Arta înţeleasă prin simţuri deschide porţile înţelegerii

Arte vizuale

tablouri nevzatoriIeri, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” a fost gazda unui eveniment unic în ţară. În urma proiectului „Arta înţeleasă prin simţuri”, copiii nevăzători din Ploieşti au realizat modelaje şi tabouri a căror expoziţie a lăsat vizitatorii muţi de admiraţie.

Proiectul pilot „Arta înţeleasă prin simţuri” a fost realizat în parteneriat cu Asociaţia Nevăzătorilor filiala Prahova, iar prin atelierele organizate la muzeu, organizatorii au urmărit să deschidă copiilor cu deficienţe o uşă spre domeniul artelor plastice, la care persoanele nevăzătoare nu au mare acces. „Expoziţia a fost un fel de evaluare a proiectului, iar lucrările copiilor sunt de excepţie. La început a fost un proiect teoretic, dar am vrut să văd cum funcţionează, pentru că teoria este una, iar practica este cu totul altceva. Ne-am propus, de fapt, să deschid muzeul pentru altă categorie de public, pentru că, din păcate, la noi este o problemă socială cea a persoanelor cu deficienţe, cu dizabilităţi. Surprizele au fost în fiecare zi, pentru că am învăţat să lucrăm cu aceşti copii care au un mod aparte de adaptare, de socializare şi aşa mai departe, dar sunt extraordinar de talentaţi. Sunt copii pe care mi-aş dori să îi revăd în cadrul atelierelor, deoarece proiectul va continua până la finalul anului”, ne-a spus Adriana Voinea, coodonatorul proiectului.

   

Page 213 of 277