FWritten by Iuliana Radu Tuesday, 14 August 2012 11:08
De multe ori simplitatea este confundată cu accesibilitatea, deşi prin lume a trecut Brâncuşi. Seninătatea pare naivitate, chiar dacă majoritatea au citit Micul Prinţ. Armonia frizează banalul. Mai citeşte cineva Eminescu? Între excentric şi rafinat mai repede sare în ochi primul.
Şocantul şi senzaţionalul ţin loc de emoţie, iar filmele violente sau de suspans sunt preferate teatrului, cititului. Este prea complicat să mai gândeşti şi după ce ai ieşit din sală, să te laşi în voia unei idei pe care ai vrea să o înţelegi.
Chiar ochii care privesc sunt dresaţi să aleagă ceea ce trezeşte senzaţia şi nu ceea ce îndeamnă spre asumarea unei idei. Ce bine că există postere şi reclame! Acurateţea a devenit simplism.
S-au întors unii din Franţa sau din Spania şi, după ce au trecut prin diverse muzee, povesteau că ramele sunt mai interesante, mai scumpe decât pictura. Fastul, bogăţia, complicarea motivelor, ceea ce ia ochii induce aprecierea de valoros. Până la urmă, valoarea artistică este fals asimilată valorii istorice, valorii materiale, deşi creativitatea este altceva.
Jocul, descoperirea, trăirea, emoţia sunt valori omeneşti care au uneori un suport fragil: un petec de hârtie, uneori doar o privire sau un gest.
Autor, Camelia Iuliana Radu
Curajul de a trăi aşa cum îţi doreşti trece şi prin filtrul social. Cine rezistă acestei cerneri a subiectivităţii poate merge mai departe în împlinirea viselor. Metodele prin care punem în practică dorinţele noastre vorbesc despre bunul simţ, despre cât am învăţat să facem ca proiectele noastre să fie viabile, să ajungă la înfăptuire.
Dacă am închide ochii şi ne-am pune o întrebare, aşteptând ca mintea, amintirile şi sufletul să creeze un răspuns, acesta cu siguranţă ar conţine un sâmbure de adevăr.
Propriile creiere, pe care le cunoaştem atât de bine, ne pot face să credem că un lucru este corect, când, de fapt el, este total greşit, că suntem îndrăgostiţi când, de fapt, nu suntem, etc. Iată 12 exemple de „capcane” pe care ne-am obişnuit să le acceptăm doar pentru că este mai comod. Să învăţăm să le recunoaştem şi să le depăşim sunt lucruri esenţiale pentru noi, ca persoane. Tu te recunoşti în vreo variantă din cele de mai jos?
